Sfântul care a refuzat sânul mamei sale pentru a ține post! Ce trebuie să faci azi ca să alungi ghinionul din casă

Biserica Ortodoxă îl cinstește pe 24 mai pe Sfântul Cuvios Simeon cel din Muntele Minunat, o figură marcantă a ascezei creștine, renumit pentru viața sa aspră și darurile spirituale deosebite. Născut în Antiohia, Simeon a fost rodul rugăciunilor părinților săi, nașterea sa fiind prevestită de Sfântul Ioan Botezătorul, care i-a transmis mamei sale că pruncul va fi un mare postitor.

Conform scrierilor din „Viețile Sfinților”, citate de România TV, încă din primele zile de viață, Simeon a refuzat să fie hrănit cu lapte de la sânul stâng. Sfântul Ioan Prorocul îi vestise mamei sale: „Va suge lapte numai din sânul cel drept, iar de cel stâng nu se va atinge, căci va fi fiu al dreptăţii. El nu va gusta carne, vin sau vreo mâncare făcută cu meşteşug omenesc, ci numai pâine, miere şi sare; iar băutura lui va fi apa”.

Rigurozitatea regimului său alimentar era atât de mare încât, dacă mama sa consuma carne sau alcool, pruncul refuza să se hrănească în ziua respectivă. Simeon a ales calea monahismului la vârsta de șase ani, retrăgându-se ulterior într-o izolare completă față de hrana pământească. Înainte de a trece la cele veșnice la vârsta de 75 de ani, el le-a explicat ucenicilor săi că nu simțea foamea datorită unei intervenții divine.

Sfântul a povestit că, după fiecare Sfântă Liturghie, un personaj în haine preoțești îi oferea o hrană misterioasă: „Din acel vas scotea mâncare cu un cleşte şi îmi dădea de treia ori, însă nu ştiu ce mâncare era; numai atât ştiu, că era dulce la gust, albă şi negrăită la vedere. Din acel ceas până în ziua de astăzi a venit acel bărbat minunat în toate duminicile, după dumnezeiasca Liturghie, şi îmi dădea acea dumnezeiască împărtăşire; astfel că îmi potolea foamea până în Duminica cealaltă şi nicidecum nu flămânzeam”.

Pe lângă pomenirea Sfântului Simeon, calendarul creștin marchează astăzi și pe Sfântul Vincențiu de Lerin, Sfântul Meletie Stratilatul și mulți alți mucenici. În tradiția populară, ziua de duminică este însoțită de numeroase superstiții, fiind considerată cea mai importantă zi a săptămânii, dedicată Învierii Domnului. Se crede că activitățile casnice grele precum tăiatul lemnelor, făcutul focului sau utilizarea cuțitului sunt interzise, sub amenințarea pedepselor divine sau a ghinionului.

Totodată, credința populară spune că duminica trebuie începută cu rugăciune și curățenie corporală, fiind ziua în care se organizează petreceri, nunți și vizite între membrii comunității. În plan confesional, pe 24 mai, credincioșii greco-catolici îl celebrează pe același Sfânt Simeon, în timp ce romano-catolicii o cinstesc pe Sfânta Fecioară Maria, Ajutorul Creștinilor.

Etichete:
© 2025-2026 Editorial.ro