Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută sub denumirea creștină de Pogorârea Sfântului Duh, reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de reper ale calendarului religios, fiind celebrată anual la 50 de zile după Paște. Pe lângă semnificația spirituală, această perioadă aduce beneficii și pentru salariații din România, sub forma unor zile libere legale.
În anul 2026, creștinii ortodocși vor serba Rusaliile duminică, pe 31 mai. Data acestei sărbători variază în fiecare an, fiind calculată în funcție de Paștele ortodox, care în 2026 pică pe 12 aprilie. În schimb, credincioșii catolici vor marca Rusaliile mai devreme, pe data de 24 mai, conform unui articol publicat de Adevărul.
Conform legislației muncii în vigoare din 2008, românii primesc două zile libere pentru Rusalii. Astfel, zilele de duminică, 31 mai, și luni, 1 iunie, sunt declarate sărbători legale. Pentru angajații cu program standard, de luni până vineri, doar ziua de luni va reprezenta o zi liberă suplimentar față de weekend. Un aspect particular al anului 2026 este suprapunerea celei de-a doua zi de Rusalii cu Ziua Copilului, ceea ce va crea un miniconcediu pentru familii, având în vedere că 1 iunie este oricum liberă pentru elevi și cadrele didactice.
Deși persoanele de confesiune catolică sărbătoresc Pogorârea Duhului Sfânt pe 24 mai, zilele libere la nivel național rămân cele stabilite după calendarul ortodox. Salariații catolici pot beneficia de ziua de 24 mai doar printr-o înțelegere directă cu angajatorul.
Din perspectivă teologică, Rusaliile rememorează momentul în care Duhul Sfânt s-a pogorât asupra ucenicilor lui Iisus și asupra Fecioarei Maria. Biblia descrie acest eveniment astfel: „În zilele acelea, când a sosit ziua Cincizecimii, Apostolii erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. Și erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbați cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Și, iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulțimea și s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa”.
Sărbătoarea are rădăcini extrem de vechi. Inițial, până în jurul anului 400, Cincizecimea marca simultan Înălțarea și Pogorârea Duhului Sfânt, însă ulterior cele două au fost separate. Etimologic, termenul provine din latinescul „Rosalia”, preluat sub diverse forme în greacă și slavonă. În Vechiul Testament, Rusaliile erau asociate cu recunoștința pentru recolte.
În folclorul românesc, Rusaliile sunt identificate cu Ielele, creaturi feminine mistice care apar de regulă noaptea, în intervalul dintre Paște și Rusalii. Se crede că acestea sunt spirite ale celor decedați care refuză să revină în lumea de dincolo. Etnologul Ion Ghinoiu explică în „Dicționarul de mitologie română” că „Locuința lor s-ar afla prin codrii neumblați și neatinși de topor sau de picior de om, prin văzduh, pe câmpii, pe ostroave pustii, pe ape mari. Ele pot fi văzute pe timp de noapte, plutind și fâlfâind prin aer, pe la fântâni, prin pomi, pe sub streșinile caselor. Umblă însoțite de lăutari (fluierași, cimpoieri), sună din clopoței, bat din tobe și trâmbițe, joacă (hora, brâul etc.), întind mese pe iarbă verde, beau, petrec”.
Tradiția spune că Ielele îi pedepsesc pe cei care nu respectă interdicțiile de lucru în aceste zile sau pe bărbații care le privesc dansul. Potrivit etnologului Lucia Apolzan, „prezența lor nu era decât nocturnă, iar cei pedepsiți erau totdeauna bărbații: lor li se schimba chipul, li se strămuta uitătura”. Ion Ghinoiu mai precizează că „pe unde joacă, pământul rămâne ars și bătătorit, iarba înnegrește sau încetează să mai crească. Rusaliile îi pedepsesc pe oamenii făcători de rele, pe cei care nu le respectă zilele, pe cei care dorm noaptea sub pomi sau care ies noaptea la fântână după apă, ridicându-i pe sus în vârtejuri sau schimonosindu-i”. Singura protecție împotriva acestor spirite este considerat dansul ritualic al călușarilor.