Pe 26 octombrie 2026, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, iar pe 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Cei doi sfinți au trăit în epoci diferite și nu au fost rude.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, în Tesalonic, pe teritoriul Greciei de astăzi. Potrivit tradiției creștine, provenea dintr-o familie înstărită, a avut o funcție importantă în administrația romană și și-a mărturisit credința în Hristos în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor.

Tradiția bisericească spune că a fost întemnițat în timpul împăratului Maximian și ucis cu sulițele. Este numit Izvorâtorul de Mir deoarece, potrivit tradiției religioase, din moaștele sale ar fi izvorât mir bine mirositor, considerat de credincioși un semn al sfințeniei.

Moaștele sale sunt cinstite în Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic. Sfântul este cinstit în Grecia și în România, unde numeroase biserici îi poartă hramul.

Sfântul Dimitrie cel Nou, cunoscut și drept Dimitrie Basarabov, ar fi trăit în secolul al XIII-lea în satul Basarabovo, aproape de orașul Ruse, în Bulgaria de astăzi. Spre deosebire de Marele Mucenic Dimitrie, acesta a dus o viață dedicată rugăciunii și credinței.

Potrivit tradiției bisericești, în tinerețe a fost păstor, apoi s-a retras într-o peșteră din apropierea râului Lom. După moartea sa, moaștele i-au fost descoperite în împrejurări considerate minunate de credincioși.

Moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou se află la Catedrala Patriarhală din București. Ele au fost aduse în Capitală în 1774, în timpul războiului ruso-turc, și au rămas acolo de atunci.

În 1792, Sfântul Dimitrie cel Nou a fost proclamat Ocrotitorul Bucureștilor. Potrivit tradiției bisericești, mijlocirea sa a fost invocată în timpul unor epidemii și al altor încercări prin care a trecut orașul. În preajma zilei de 27 octombrie, numeroși credincioși vin anual la Catedrala Patriarhală pentru slujbe și pentru a se închina la moaște.

În calendarul Bisericii Ortodoxe Române, 26 octombrie este dedicată pomenirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, iar 27 octombrie, Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Succesiunea sărbătorilor ține de calendarul bisericesc și nu înseamnă că sfinții au fost frați sau că au murit la o zi distanță.

Pentru credincioși, aceste zile pot fi prilej de rugăciune și de participare la Sfânta Liturghie. Printre obiceiurile menționate se numără aprinderea unei lumânări, oferirea de pomană, păstrarea liniștii în familie și rugăciunea pentru cei bolnavi sau aflați în încercări.

În unele gospodării se păstrează obiceiul de a amâna spălatul rufelor, cusutul sau alte activități care nu sunt urgente. Există și superstiții legate de împrumutarea banilor ori scoaterea unor lucruri din casă, însă materialul precizează că acestea nu trebuie confundate cu învățătura Bisericii și că nu există o regulă religioasă potrivit căreia astfel de gesturi ar atrage automat ghinionul.

Persoanele cu nume derivate din Dimitrie își pot sărbători onomastica în aceste zile. Printre numele menționate se numără Dumitru, Dumitruț, Dumitrel, Mitică, Miticuța, Dimitrie, Demetru, Dumitra, Dumitrița și Mitrița. În mod obișnuit, onomastica este sărbătorită pe 26 octombrie, de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, dar unele persoane aleg data de 27 octombrie.