În tradiția populară românească, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, din 26 octombrie este asociată cu apropierea iernii și încheierea unui ciclu al muncilor gospodărești. Obiceiurile diferă în funcție de regiune și de posibilitățile fiecărei familii, iar Biserica Ortodoxă nu impune un meniu anume pentru această zi.

În gospodăriile de altădată se pregăteau bucate din recolta toamnei, precum pâine sau colaci, sarmale, mămăligă, carne gătită, plăcinte cu mere ori dovleac, fructe și nuci. Acestea erau obiceiuri culinare locale, nu obligații religioase.

Pâinea și colacii aveau un loc aparte în tradițiile unor zone: puteau fi împărțiți în amintirea rudelor decedate sau duși la biserică, alături de colivă și alte daruri, când se făcea pomenirea celor adormiți. Coliva era pregătită în acest scop, potrivit rânduielilor bisericești.

Sarmalele sunt frecvente la mesele de sărbătoare și pot fi servite cu mămăligă și smântână, după preferințe. Nu există însă o tradiție bisericească potrivit căreia ar fi obligatorii sau ar aduce noroc dacă sunt consumate pe 26 octombrie.

Merele, perele, nucile și dovleacul erau păstrate pentru lunile reci și folosite la plăcinte, turte și alte preparate. În unele familii, fructele și nucile erau împărțite copiilor sau persoanelor nevoiașe.

Familiile care doresc să facă milostenie pot oferi pâine sau colaci, colivă atunci când se face pomenire, mâncare gătită, fructe, nuci, produse de patiserie ori băuturi nealcoolice. Darurile pot fi însoțite de o lumânare, potrivit obiceiului local, însă nu există o regulă universală privind numărul sau conținutul pachetelor.

Tradițiile mai cuprind adunări în familie și vizite la rude sau vecini. În unele comunități, în ajun se aprindeau focurile lui Samedru, iar copiilor li se ofereau uneori fructe, nuci sau alte daruri. Aceste practici populare nu trebuie confundate cu rânduielile religioase.

În credințele populare, o masă îmbelșugată era asociată cu speranța unui an bun și cu provizii suficiente pentru iarnă. Aceste superstiții nu înseamnă că o masă modestă ar aduce ghinion sau sărăcie; sărbătoarea nu trebuie să devină o povară financiară.

Tradiția pune accent pe cumpătare și milostenie, iar mâncarea nu ar trebui risipită. Nu există o interdicție religioasă generală privind anumite preparate de Sfântul Dumitru. Persoanele care urmează un regim alimentar din motive medicale trebuie să respecte recomandările primite.

Credincioșii pot participa la Sfânta Liturghie, pot aprinde o lumânare și îi pot pomeni pe cei dragi trecuți la cele veșnice. Ziua poate fi și un prilej de a vizita o rudă în vârstă, de a ajuta un vecin sau de a oferi o masă caldă unei persoane aflate în dificultate.