Persoanele care doresc să conteste deciziile emise de comisiile de evaluare a persoanelor cu handicap au la dispoziție instrumente legale clare, explică avocatul Nicolae Enciu, într-o analiză realizată pentru Newsweek.ro.
Procesul presupune transmiterea dosarului către Comisia Superioară, care are obligația legală de a oferi un răspuns în termen de 60 de zile lucrătoare, o perioadă echivalentă cu aproximativ trei luni calendaristice. Avocatul subliniază că termenele exagerat de lungi, menționate uneori telefonic de către instituții, nu au o bază legală, iar solicitările de a aștepta mai mult reprezintă doar întârzieri administrative. În cazul în care acest termen este depășit fără un răspuns, situația este asimilată prin lege unui refuz.
Din acel moment, conform Legii nr. 554/2004, persoana vizată poate sesiza direct instanța de contencios administrativ. Instanța are puterea de a obliga autoritatea să soluționeze cererea sau să recunoască drepturile solicitate. În cadrul procedurii judiciare, instituția este obligată să își susțină punctul de vedere prin documente și argumente, tăcerea nefiind o opțiune.
O situație frecventă abordată vizează reducerea gradului de handicap, de exemplu de la grav sau accentuat la un nivel inferior, fără ca starea de sănătate să se fi îmbunătățit. Încadrarea trebuie să reflecte impactul afecțiunii asupra vieții, nu doar diagnosticul. În cazurile în care boala este cronică și persistă, astfel de decizii pot fi atacate în termen de 30 de zile.
Referitor la eliminarea completă a gradului de handicap, avocatul precizează că problema poate fi cauzată de modul în care este întocmită documentația. Este esențial ca referatele medicale să descrie în mod concret limitările funcționale ale pacientului, cum ar fi imposibilitatea deplasării fără sprijin, nu doar să enumere diagnosticele. Membrii comisiei analizează dosarul fără a cunoaște situația reală a solicitantului, deci claritatea actelor este crucială.
De asemenea, persoanele cu încadrare permanentă nu ar trebui să fie supuse reevaluărilor periodice, acestea fiind permise doar în condiții stricte. În ceea ce privește eliminarea dreptului la asistent personal, chiar dacă gradul de handicap grav este menținut, autoritatea trebuie să justifice această decizie, iar persoana poate solicita reintroducerea dreptului dacă are nevoie de asistență pentru activități zilnice precum spălatul sau administrarea tratamentului.
În situația pacienților cu mai multe afecțiuni, legislația impune evaluarea acestora în ansamblu, având în vedere efectele cumulate. De asemenea, pentru afecțiunile ireversibile, precum amputațiile, cancerul cu metastaze sau demența, este recomandată solicitarea expresă a încadrării permanente.
Un aspect vital este că acțiunile în instanță pentru drepturile persoanelor cu handicap sunt scutite de taxa judiciară de timbru. Mai mult, pe durata procesului se poate solicita suspendarea deciziei contestate pentru repunerea în plată a drepturilor, iar termenul de 30 de zile pentru contestare începe să curgă doar de la primirea efectivă a documentului, fiind recomandată păstrarea plicului și a dovezii de comunicare.