RITUALUL vechi de Sfântul Gheorghe care îți arată chipul ursitului dacă privești în…

Credincioșii din întreaga țară se pregătesc pentru sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, celebrată anual pe 23 aprilie. Cunoscut în tradiția populară drept protector al agriculturii, numele sfântului provine din limba greacă și se traduce prin „agricultor”. Ajunul acestei sărbători, marcat pe 22 aprilie, este încărcat de ritualuri străvechi menite să aducă bunăstare și protecție.

Conform datelor publicate de noutati.info, data de 22 aprilie este cunoscută în popor drept „Sangiorzul vacilor” sau „Alesul”. Această zi marchează simbolic începutul anului pastoral, fiind momentul în care se stabilesc ciobanii, se aleg locurile pentru stâne și se pregătește prima producție de caș de la oi.

Pentru a proteja gospodăriile de spiritele malefice și de strigoii care ar putea „fura mana laptelui”, tradiția impune folosirea unor plante cu proprietăți apotropaice. Gospodarii așază la porți și la adăposturile animalelor usturoi, pelin, rostopască, leuștean sau rugi de măceșe.

Unul dintre cele mai importante ritualuri din ajun este cel al „colacului oilor”. Pe marginea găleții folosite la primul muls se pune un colac în formă de cunună, uns cu gălbenuș. Doi păstori trag de acesta până îl rup, iar cel care rămâne cu bucata mai mare este considerat a fi cel norocos, care va avea o producție bogată în sezonul respectiv. În anumite regiuni, în locul colacului se folosește o cunună din ramuri verzi, despre care se crede că alungă forțele negative.

În noaptea de ajun, mulți locuitori din zonele rurale aleg să nu doarmă, practicând un priveghi menit să le asigure sănătatea pe tot parcursul anului. Se spune că în această noapte cerurile se deschid, iar Sfântul Gheorghe îndeplinește dorințele celor care se roagă cu sinceritate.

Rugăciunea consacrată acestei perioade spune: „Sfinte Mare Mucenice, ai vietuit dupa vrednicia numelui tau. Ai luat pe umerii tai Crucea lui Hristos si ai lucrat pamantul cel intelenit de inselarea diavoleasca. Ai stat in slava inaintea scaunului Celui Ce le stapaneste pe toate. Fa-te acum mijlocitor al nevoilor noastre! Ingradeste-ne pe noi, nevrednicii, cu rugaciunile tale. Fii izbavitor al celor robiti de pacate, ocrotitor al saracilor, doctor al bolnavilor. Fii indrumator al celor rataciti in intunericul acestei lumi. Izbaveste-ne, ca un milostiv, din toata nevoia. Si alunga tulburarea pacatelor si a primejdiilor de multe feluri. Si ne invredniceste pentru rugaciunile tale, sa fim si noi buni cultivatori ai pamantului vietii noastre! Amin!”

Recolta viitoare este și ea sub protecția divină prin ritualul tăvălirii vitelor în holda de grâu. Ulterior, gospodarii păstrează boabe de grâu pe care le vor amesteca cu semințele de însămânțat pentru anul viitor. Tot pe 22 aprilie, femeile scot uneltele de țesut în curte, crezând că acest gest le va aduce spor la muncă.

Nici tradițiile de măritat nu lipsesc din ajunul Sfântului Gheorghe. Tinerele care doresc să își afle ursitul privesc într-o găleată cu apă la miezul nopții. De asemenea, fetele seamănă usturoi pe care îl vor consuma abia peste un an, în speranța că astfel se vor căsători mai repede și vor fi ferite de boli.

Etichete:
© 2025-2026 Editorial.ro