O Ordonanță de urgență adoptată recent de Executiv schimbă radical peisajul industriei jocurilor de noroc din România, oferind autorităților locale un instrument juridic fără precedent. Conform noilor prevederi legale, primarii și consiliile locale primesc autoritatea de a restricționa sau chiar de a interzice complet funcționarea agențiilor de pariuri și a sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul localităților pe care le administrează.

Această modificare legislativă introduce obligativitatea ca operatorii de profil să obțină un aviz favorabil din partea administrației locale, suplimentar față de licența eliberată la nivel național. Estimările curente arată că peste 200 de localități din întreaga țară ar putea pune în aplicare interdicții totale sau limitări severe pentru acest sector.

Până la intrarea în vigoare a acestor măsuri, autorizațiile de funcționare erau gestionate aproape exclusiv de autoritățile centrale, eliminând controlul consiliilor locale asupra extinderii agențiilor. Această lipsă de pârghii administrative a dus la o proliferare masivă a aparatelor de tip slot-machine și a caselor de pariuri, în special în marile centre urbane.

Printre primele administrații care au reacționat se numără cea din Slatina. Primarul Mario De Mezzo a anunțat deja intenția de a elimina treptat aceste spații comerciale prin neînnoirea autorizațiilor. Edilul a justificat măsura prin impactul social profund negativ, declarând: „Cea mai simplă soluție a fost eliminarea completă a acestor afaceri din oraș. Ele sunt toxice pentru societate”, potrivit informațiilor publicate de Gândul.

Deși industria generează venituri semnificative la bugetul de stat, aproximativ un miliard de euro din taxe estimate pentru anul 2025, susținătorii noii legislații pun accent pe costurile umane. Mario De Mezzo a subliniat gravitatea situației în comunitatea sa: „Am văzut efectele devastatoare pe care aceste afaceri le au asupra vieții oamenilor. Familiile se destramă și copiii se culcă flămânzi pentru că părinții își pierd salariile la aparatele de jocuri de noroc. Acela a fost momentul în care am decis că aceste săli de jocuri de noroc trebuie să dispară. Dacă salvarea chiar și a unei singure vieți înseamnă amânarea pavării a trei străzi până anul viitor, merită”.

Fenomenul a atras și atenția presei internaționale. Deputata USR Diana Stoica a vorbit într-un interviu pentru The Guardian despre importanța dreptului de veto al autorităților locale într-un domeniu care vizează sănătatea publică.

„De acum înainte, autoritățile locale pot spune clar ‘da’ sau ‘nu’. Dacă spun da, pot decide exact unde pot funcționa aceste locații și în ce condiții. Aceasta este o problemă de sănătate publică. Dependența de jocuri de noroc are cea mai mare rată de sinucidere dintre toate dependențele, iar statul român a permis acestei industrii să explodeze în ultimii 20 de ani”, a explicat Diana Stoica. Parlamentara a pus în antiteză ușurința de a deschide o sală de jocuri față de o mică afacere locală: „Dacă voiai să deschizi o florărie, aveai nevoie de o autorizație de la primărie. Pentru sălile de jocuri de noroc, nu era nevoie. Oamenii ne scriu constant; familii întregi sunt afectate de dependență. Am transformat aceste mesaje în legislație”.

În paralel cu dreptul de veto oferit primăriilor, forul legislativ analizează și alte măsuri de control, precum ridicarea pragului de vârstă la 21 de ani pentru accesul în săli, limitări stricte pentru publicitatea pe internet și plafonarea pierderilor financiare pe care un utilizator le poate înregistra.