Numărul românilor care acumulează kilograme în plus este în continuă creștere, deși mulți au percepția că nu consumă alimente în exces. Potrivit unei analize publicate de Libertatea, principala cauză este dezechilibrul dintre aportul caloric ridicat, provenit din porții generoase și preparate tradiționale grase, și nivelul scăzut de activitate fizică.
Creșterea în greutate apare atunci când organismul primește mai multe calorii decât reușește să ardă pentru funcționarea zilnică, surplusul fiind stocat sub formă de țesut adipos. Mulți cetățeni nu își monitorizează consumul real, bazându-se doar pe senzația de sațietate. De exemplu, o singură porție de sarmale cu smântână și pâine poate atinge sau chiar depăși pragul de 1.000 de calorii.
Contextul istoric al bucătăriei românești, concepută pentru persoane care depuneau efort fizic intens la câmp sau în gospodărie, nu se mai potrivește stilului de viață modern, dominat de munca la birou și deplasarea cu mașina. Preparatele bogate în grăsimi, precum tochitura, ciorbele drese cu smântână sau prăjelile, au o densitate calorică dublă față de proteine sau carbohidrați.
Obiceiurile deficitare, precum omiterea micului dejun și consumul unor mese voluminoase seara, contribuie semnificativ la îngrășare. De asemenea, gustările necontorizate, cum sunt covrigii, semințele sau băuturile îndulcite, pot aduce un aport suplimentar de până la 800 de calorii pe zi, fără a oferi o senzație durabilă de sațietate.
Pentru a gestiona greutatea, specialiștii recomandă înțelegerea conceptului de deficit caloric. Aceasta presupune consumul unei cantități mai mici de energie decât cea utilizată de corp. Calcularea necesarului caloric individual în funcție de vârstă, sex, greutate și gradul de sedentarism este primul pas către un control real asupra propriei siluete.
Printre soluțiile practice propuse se numără utilizarea metodelor de gătire la cuptor sau grătar în detrimentul prăjirii, măsurarea uleiului cu lingura și creșterea aportului de proteine din surse slabe. Totodată, planificarea meselor și activitatea fizică moderată, precum mersul pe jos minim 30 de minute zilnic, sunt esențiale pentru rezultate pe termen lung.
Dietele drastice sunt adesea ineficiente deoarece provoacă frustrare și duc la abandon, favorizând efectul yo-yo. Educația nutrițională, care implică înțelegerea etichetelor alimentare și a mărimii corecte a porțiilor, este considerată soluția durabilă pentru menținerea sănătății.