Mămăliga reprezintă o alternativă mai sănătoasă la pâine, însă medicii nutriționiști avertizează că proprietățile acesteia depind de restul obiceiurilor alimentare. Deși porumbul conține aminoacizi care pot influența glicemia, acest beneficiu este anulat de o dietă încărcată cu zahăr și produse ultraprocesate.
„E adevărat, mămăliga are un indice glicemic mai redus, însă asta nu o face un aliment-minune care să te scape de diabet. Doar atunci când este asociată cu alimente sănătoase, bogate în vitamine şi minerale, fibre, proteine şi alţi nutrienţi importanţi putem spune că are un oarecare efect benefic”, a declarat Dr. Mihaela Bilic, potrivit unei analize România TV.
În privința sportivilor, studiile arată că grăsimi precum acidul palmitic și cel arahidonic, regăsite în mălai, susțin dezvoltarea masei musculare, cu condiția ca acest consum să fie integrat într-un stil de viață activ. Un alt punct forte al preparatului este concentrația de betacaroten. Acest antioxidant este absorbit de organism mult mai eficient din porumb decât din alte legume verzi sau rădăcinoase.
De asemenea, digestia are de câștigat de pe urma unui consum moderat de mămăligă, care încurajează dezvoltarea florei intestinale sănătoase. „Foarte important de amintit este faptul că mămăliga nu conţine gluten (folosit frecvent ca aditiv în prepararea pâinii, pentru a ajuta la creşterea produselor de panificaţie, face aluatul pufos, elastic), deci poate fi consumată chiar şi de către persoanele care au intoleranţă la această proteină (ce se găseşte şi în bere, paste, pastă de dinţi, maioneză, mezeluri etc.), poate fi servită atât caldă cât şi rece, la micul dejun, la prânz, seara sau chiar între mese, ca gustare”, a completat nutriționistul Mihaela Bilic.
Tehnica de preparare este însă esențială pentru a evita problemele de sănătate. Timpul de gătire influențează direct calitatea nutritivă și digestibilitatea produsului final. Dr. Șerban Damian avertizează asupra riscurilor supraexpunerii la căldură.
„Atenţie: mămăliga nu trebuie fiartă până se afumă deoarece apar substanţe toxice precum acrilamida, iar toţi aminoacizii benefici dispar, lăsând în urmă doar compuşi cancerigeni. Dar trebuie fiartă suficient cât să devină puţin lipicioasă şi să nu se desprindă de pe lingură”, explică specialistul.
Spre deosebire de produsele de panificație, mămăliga nu provoacă, în mod obișnuit, balonare. Acest avantaj se datorează absenței procesului de fermentație specific aluaturilor cu drojdie, care generează gaze și disconfort abdominal. Pentru a accelera metabolismul, mămăliga poate fi asezonată cu ingrediente picante, precum ardeiul iute, conform sfaturilor experților în nutriție.