În ciuda politicilor de austeritate și a înghețării punctului de pensie implementate sub conducerea Cabinetului Ilie Bolojan, anumite categorii de pensionari au beneficiat de creșteri salariale. Datele centralizate de Casa Națională de Pensii indică faptul că, în cazul magistraților, pensiile speciale au urcat, în medie, cu 258 de lei pe parcursul anului 2025.
Statisticile oficiale arată o tendință de creștere a numărului de beneficiari în rândul judecătorilor și procurorilor. Dacă la începutul anului 2025 erau înregistrați 5.622 de pensionari din acest sistem, până în luna decembrie cifra a ajuns la 5.789, ceea ce reprezintă un plus de 167 de persoane într-un singur an.
Evoluția financiară este la fel de vizibilă: pensia medie a magistraților a avansat de la 25.185 de lei în ianuarie 2025, până la pragul de 25.443 de lei la finele anului. Această majorare este explicată prin nivelul veniturilor brute încasate de foștii magistrați chiar înainte de a ieși din activitate, cifre care stau la baza calculului pensiei de serviciu.
O analiză publicată de redactia.ro subliniază disparitatea majoră dintre contribuția la sistemul public și sumele plătite de la bugetul de stat. În decembrie 2025, statul a acoperit, în medie, 22.294 de lei pentru fiecare pensie de magistrat, în timp ce componenta bazată strict pe contributivitate a fost de numai 7.113 lei.
Cadrul legal care permite acest regim este Legea nr. 303/2022, care stabilește că pensia de serviciu reprezintă 80% din baza de calcul compusă din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de muncă. În situațiile de invaliditate, beneficiarii primesc 80% din valoarea pensiei de serviciu, adică 64% din baza de calcul. Totodată, pensia de urmaș se calculează prin raportare la drepturile de care ar fi beneficiat titularul la momentul decesului.
Impactul bugetar al acestor venituri este considerabil, România cheltuind aproximativ 17 miliarde de lei în 2024 pentru pensiile speciale, o cifră care a crescut cu aproape 170% față de anul 2016. Acest ritm de creștere, care depășește inflația, pune presiune pe bugetul național și menține blocată reforma solicitată de organismele internaționale, riscând pierderea unor fonduri europene semnificative.
Fostul ministru al Finanțelor, Claudiu Năsui, a atras atenția asupra faptului că pensiile speciale sunt corelate automat atât cu inflația, cât și cu creșterile de salarii din domeniile respective, generând astfel dezechilibre structurale în sistem.
În timp ce majoritatea celor 4,7 milioane de pensionari din România încasează o pensie medie de aproximativ 2.770 de lei, datele Ministerului de Interne arată că în anumite sectoare veniturile medii depășesc 8.000 de lei, subvenționate masiv de stat. Peste jumătate dintre pensionarii țării trăiesc cu mai puțin de 3.000 de lei pe lună, în timp ce fondurile alocate grupului restrâns al pensiilor speciale reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul României.