Tribunalul București a hotărât sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) pentru a verifica dacă aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cazul pensiilor care depășesc pragul de 3.000 de lei este în concordanță cu Legea Fundamentală. Potrivit unei analize publicate de Adevărul, instanța a luat această decizie pe 8 mai 2026, în urma unui demers juridic inițiat de casa de avocatură Cuculis & Asociații.
Magistrații Secției a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale au dispus totodată suspendarea procesului aflat pe rol până când judecătorii constituționali vor emite un verdict clar asupra acestui mecanism fiscal. Disputa vizează articolele 155 alin. (1) lit. a² și 157⁶ din Codul fiscal, despre care reclamanții susțin că ar încălca drepturi fundamentale precum egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate și protecția socială.
Măsura fiscală contestată a fost introdusă prin Legea nr. 141/2025 și a intrat în vigoare la 1 august 2025. Aceasta stabilește că persoanele care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei trebuie să plătească o cotă de 10% CASS pentru suma care depășește acest cuantum. Deși prevederea este catalogată drept temporară, fiind valabilă până la finalul anului 2026, ea vizează un număr semnificativ de beneficiari.
Avocatul Adrian Cuculis, cel care a susținut acțiunea în instanță, argumentează că această taxare reprezintă o formă de dublă impunere, având în vedere că pensia rezultă din contribuții deja achitate în perioada activă. În fața instanței, au fost invocate mai multe motive de neconstituționalitate, printre care discriminarea între pensionari, afectarea nivelului de trai și o posibilă poziționare inechitabilă a sarcinilor fiscale.
De asemenea, se susține că dreptul la pensie este un drept patrimonial, iar reținerea acestor contribuții ar diminua nejustificat valoarea netă a venitului câștigat prin munca de o viață. În cazul în care CCR va decide că măsura este neconstituțională, consecințele ar putea include stoparea reținerilor de CASS și potențiala recuperare a banilor de către cei care au contestat măsura în instanță.
Aceasta nu este prima inițiativă de acest gen din cursul anului 2026, o cauză similară fiind înregistrată anterior la Tribunalul Olt. Totuși, sesizarea actuală trimisă de Tribunalul București este considerată mai complexă, deoarece vizează noi prevederi din Codul fiscal și se raportează la o sferă mai largă de articole din Constituție. Decizia finală a Curții va avea un impact considerabil asupra sustenabilității politicilor fiscale aplicate sistemului național de pensii.