Conform calendarului creștin-ortodox, pe data de 18 aprilie 2026, sunt prăznuiți Sfântul Cuvios Ioan și Sfântul Grigorie Decapolitul. Aceștia au trăit într-o epocă marcată de erezia iconoclastă, o perioadă în care cinstirea icoanelor era interzisă și pedepsită de autorități.
Sfântul Ioan, alături de mentorul său, a parcurs numeroase cetăți pentru a-i încuraja pe credincioși să rămână fideli dogmelor ortodoxe. Din cauza fermității lor, cei doi au fost supuși la torturi la ordinul împăratului Leon Armeanul, care a încercat fără succes să îi determine să renunțe la convingerile religioase.
Potrivit datelor publicate de România TV, după moartea lui Grigorie Decapolitul, Sfântul Ioan a preluat conducerea Mănăstirii Decapole din Constantinopol. Acesta și-a dedicat viața salvării sufletelor semenilor săi, riscându-și libertatea pentru mărturisirea credinței. Ulterior, el a efectuat un pelerinaj la Locurile Sfinte, retrăgându-se pentru o perioadă în lavra Sfântului Hariton.
Cuviosul Ioan a trecut la cele veșnice în anul 820, fiind înmormântat lângă povățuitorul său, Sfântul Grigorie. Biserica păstrează în tradiția sa Troparul Sfântului Cuvios Ioan: „Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ioan, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre. Amin.”
Credincioșii rostesc în această zi și o rugăciune specială către Cuvios: „O, Sfinte Cuvioase Ioane, alesule ucenic al Sfântului Grigorie Decapolitul, luminător al sufletelor și următor credincios al lui Hristos, către tine alergăm cu smerenie și cu inimă zdrobită, cerând ajutorul și mijlocirea ta înaintea lui Dumnezeu. Tu, care ai părăsit cele trecătoare ale lumii și ai ales calea nevoinței, a rugăciunii și a ascultării, învață-ne și pe noi să lepădăm grijile deșarte și să ne îndreptăm viața spre cele veșnice.”
În aceeași zi din calendarul ortodox, se face pomenirea Sfântului Cosma, episcopul Calcedonului, a Preacuvioasei Atanasia, precum și a noilor mucenici Ioan din Ianina și Ioan Culica.