Economia națională se confruntă cu o perioadă dificilă, marcată de o contracție severă a consumului care afectează întreg circuitul comercial, de la producători și procesatori până la marii retaileri. Potrivit unor date furnizate de România TV, vânzările din sectorul retail au înregistrat în luna ianuarie 2026 o scădere de 6,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, aceasta fiind cea mai drastică diminuare raportată după perioada pandemiei.
„Intrăm într-o etapă clară de contracţie a consumului. Vânzările din retail şi, când spun retail, trebuie să ne gândim că în spatele retailului este un întreg lanţ. Există distribuitorul, procesatorul şi producătorul. În spatele unui retailer se ascunde întreaga economie sau o mare parte din economia naţională”, a explicat Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).
Deși cifrele oficiale de afaceri pentru anul 2025 au indicat o creștere marginală de 0,2% față de 2024, analiza volumelor vândute relevă o realitate îngrijorătoare. Luând în calcul o inflație medie anuală de 7,8%, volumul real al mărfurilor comercializate a scăzut cu aproximativ 7,6%. Această tendință negativă a continuat și în primele luni ale anului curent, fără semne de redresare în luna martie, o perioadă în care, în mod tradițional, piața dădea semne de înviorare.
Scăderea puterii de cumpărare îi forțează pe cetățeni să își modifice comportamentul de consum. Estimările arată că, deși salariile ar putea crește cu 5-6% în 2026, inflația va anula acest beneficiu, generând o scădere reală a veniturilor de până la 6%. În acest context, românii apelează la fenomenul de „down-trading”, migrând către produse mai ieftine, mărci proprii ale magazinelor și căutând constant promoții.
„Cât priveşte scăderea consumului, la alimente, 2025 faţă de 2024 a scăzut cu 2,7%, având în vedere că niciodată de la criza din 2008 consumul la alimente nu a scăzut. Prima dată clienţii renunţă la fashion, la concedii, la distracţii, apoi la produsele non-alimentare, iar abia în ultima fază la produsele alimentare. Adică s-a ajuns destul de la fundul sacului”, a subliniat Feliciu Paraschiv pentru sursa citată.
Efectele acestui blocaj economic încep să se transfere și pe piața forței de muncă. Reprezentanții comercianților avertizează că firmele care se confruntă cu scăderi ale vânzărilor între 20% și 30% ar putea fi obligate să recurgă la disponibilizări proporționale pentru a supraviețui, în condițiile în care creșterea prețurilor i-ar scoate complet în afara competitivității. Cele mai expuse sunt întreprinderile mici și mijlocii, care depind critic de fluxul de numerar.
Pe lângă diminuarea cererii, companiile sunt presate de costurile în creștere la energie și combustibili. Există temeri că, dacă prețul carburanților va depăși pragul de 10 lei, impactul asupra prețului final al produselor va fi greu de gestionat fără intervenția statului. Totodată, birocrația excesivă rămâne un obstacol major în calea dezvoltării noilor capacități de producție, limitând competitivitatea României în raport cu piețele externe.