Persoanele cu handicap grav sau accentuat vor beneficia și în cursul anului 2026 de sprijin financiar pentru transport, sub formă de carduri de carburant. Potrivit prevederilor legale, aceștia pot alege între gratuitatea pe transportul interurban și acordarea de bonuri valorice pe suport electronic, destinate achiziției de combustibil sau alimentării vehiculelor electrice.
Valoarea anuală a acestui ajutor este de 1.500 de lei pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav și de 750 de lei pentru cele cu handicap accentuat. De aceste sume pot beneficia inclusiv aparținătorii, respectiv părinții, tutorii sau asistenții maternali care îngrijesc copii cu dizabilități, iar cardul poate fi folosit pentru mașini aflate în proprietatea familiei, a asistentului personal sau a însoțitorului.
Conform informațiilor transmise de RomaniaTV.net, procedura de obținere a ajutorului presupune depunerea unei cereri la Direcția Generală de Asistență Socială, însoțită de actul de identitate și documentele care dovedesc calitatea de reprezentant legal, unde este cazul. Utilizarea cardului este condiționată de prezentarea buletinului și este acceptată în toate benzinăriile și stațiile de încărcare electrică din România.
Alimentarea conturilor se face semestrial pentru persoanele cu certificat de handicap permanent și trimestrial sau proporțional pentru cele cu certificat reversibil. Termenul de încărcare a sumelor este de maximum 60 de zile de la finalul lunii în care a fost depusă solicitarea, iar eliberarea cardurilor propriu-zise are loc în a doua parte a lunii următoare depunerii dosarului.
În paralel cu aceste măsuri sociale, contextul energetic actual ridică semne de întrebare privind securitatea aprovizionării. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a avertizat că, deși România deține stocuri strategice de peste 2 milioane de tone de combustibil, o parte însemnată a acestora se află în afara teritoriului național.
„România nu pare lipsită de stocuri strategice; problema este că modelul actual permite o vulnerabilitate structurală semnificativă, deoarece o parte mare a acestor stocuri se află în afara țării, iar eficiența lor reală într-o criză dură depinde de accesibilitate, transport, autorizări și coordonare instituțională”, a explicat expertul într-un comunicat citat de Agerpres.
Purtătorul de cuvânt al AEI a subliniat că aproximativ 43% din rezerve sunt depozitate în alte state UE, ceea ce poate afecta intervenția rapidă în caz de urgență. Totodată, Chisăliță a clarificat faptul că pentru plafonarea prețurilor la pompă nu este necesară declararea stării de urgență, Executivul având la dispoziție pârghii legislative ordinare, precum ordonanțele de urgență, așa cum s-a procedat și în anul 2022.