Executivul a aprobat miercuri un nou proiect de ordonanță de urgență prin care intervenția statului pe piața gazelor naturale este extinsă până la data de 31 martie 2027. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan, măsura vizează protejarea consumatorilor casnici prin evitarea unor scumpiri bruște ale facturilor.
Totuși, Corneliu Bodea, președintele Centrului Român de Energie, avertizează asupra riscurilor pe care le implică prelungirea acestor mecanisme administrative. Într-o declarație acordată Digi24.ro, acesta a subliniat că „prelungirea pentru încă un an poate fi justificată strict ca măsură de tranziție, dar problema este că tranzitoriu a devenit, în ultimii ani, o stare de funcționare”.
Expertul consideră că o astfel de intervenție prelungită poate afecta grav concurența și lichiditatea pieței angro. „În forma actuală, intervenția riscă să conserve distorsiunile: semnalul de preț este slăbit, concurența comercială este anesteziată, apetitul pentru produse și contracte pe termen scade, iar piața angro devine mai puțin lichidă”, a explicat Bodea pentru sursa citată.
În intervalul 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, prețul final plătit de populație va include costul de achiziție, marja de furnizare, tarifele de transport și distribuție, plus taxele aferente. Furnizorii vor fi obligați să aplice prețul cel mai avantajos pentru client, alegând valoarea minimă între prețul contractual și cel rezultat din mecanismul legal.
De asemenea, producătorii interni de gaze vor trebui să livreze volumele necesare pentru consumul casnic și pentru energia termică la un tarif de 110 lei/MWh, valoare ce poate fi ulterior modificată prin Hotărâre de Guvern în funcție de contextul internațional. Referitor la acest aspect, Corneliu Bodea a precizat la Digi24.ro: „Prețul de 110 lei/MWh poate funcționa ca o punte socială, dar nu poate deveni arhitectură permanentă aplicată universal fără a determina tăieri din investiții, exact ceea ce, pe termen mediu, menține prețurile sus”.
Guvernul a recurs la această soluție după ce ofertele actuale din piață pentru perioada de după aprilie 2026 au indicat tarife cu aproximativ 20% mai mari decât plafoanele în vigoare. Totodată, ordonanța impune constituirea unor rezerve minime de gaze de aproximativ 90% din capacitatea depozitelor naționale înainte de iarna 2026-2027.
Specialistul consultat de Digi24.ro a mai punctat faptul că impredictibilitatea legislativă descurajează investitorii. „Plafonarea prețurilor în România a creat deja precedent prin extensii repetate, ceea ce creează incertitudine care afectează direct lichiditatea pieței și bancabilitatea proiectelor. Investitorii și finanțatorii prețuiesc predictibilitatea mai mult decât un nivel punctual de preț”, a afirmat Bodea.
În ceea ce privește furnizorii, marja acestora rămâne plafonată la 15 lei/MWh, expertul menționând că această limitare, cumulată cu datoriile pe care statul le are către companii, reprezintă un risc sistemic. Perspectiva pe termen lung ar putea fi schimbată de gazele din proiectul Neptun Deep, care ar putea asigura României statutul de furnizor regional de securitate.
Corneliu Bodea a concluzionat pentru Digi24.ro: „Un sistem energetic sigur nu înseamnă doar depozite pline, ci și o piață funcțională, contracte comerciale solide și un cadru de reglementare în care investitorii au încredere că regulile de joc rămân stabile pe termen lung”.