Un an fără Mihai Leu. Mărturisirile dureroase ale soției sale despre viața de după pierderea campionului

Anna Leu a marcat trecerea unui an de la decesul soțului său, fostul campion Mihai Leu. Sportivul a încetat din viață pe 1 iulie 2025, la vârsta de 56 de ani, în cadrul Spitalului Clinic Fundeni, după o luptă cu cancerul care a durat 11 ani.

Cei doi au împărtășit o poveste de dragoste ce a durat 34 de ani, perioadă în care Anna Leu a ales să își părăsească țara natală pentru a-i fi alături partenerului său. Dispariția acestuia a lăsat un gol imens în viața soției sale, care continuă să resimtă absența lui cu aceeași intensitate.

Conform informațiilor preluate de Wowbiz.ro, Anna Leu a transmis un mesaj emoționant pe rețelele de socializare: „Un an în care am învățat că despărțirea există doar pentru ochi, nu și pentru inimă. Tu ești în fiecare amintire, în fiecare zâmbet pe care mi l-ai lăsat și în fiecare stea care îmi amintește că iubirea adevărată nu moare niciodată. Mi-e dor de mâna ta în mâna mea, de îmbrățișarea ta și de tot ceea ce însemnai pentru mine. Tu ești și vei rămâne cea mai frumoasă parte din sufletul meu.”

Legătura dintre Anna și Mihai Leu, dincolo de moarte

Pentru Anna Leu, legătura construită alături de Mihai Leu nu a fost întreruptă de decesul acestuia. Ea afirmă că îi simte prezența în activitățile zilnice și în momentele de liniște, considerând că acesta rămâne alături de ea.

Într-o declarație oferită pentru Viva.ro, soția fostului campion a descris modul în care a gestionat această pierdere și cum a perceput ultimele luni din viața soțului său:

  • „Îl simt cel mai aproape în liniștea casei, în momentele în care mă opresc și mă gândesc la el, la noi, la lucruri simple pe care le făceam împreună, care acum au rămas doar ale mele, uneori îmi vine să îi spun ceva sau să îl caut cu privirea. Îl simt și în mine, în puterea pe care încerc să o am, de parcă o parte din el a rămas acolo. Este o legătură care nu dispare, doar se schimbă.”
  • „Boala l-a schimbat, poate, fizic, dar nu în esență. A rămas lucid până la capăt, conștient de tot, dar fără să se plângă. În ultimele luni, m-a impresionat cum a dus totul cu o liniște și o demnitate greu de înțeles. Durerea nu mai conta, nu a lăsat-o să îl învingă, și chiar și atunci avea planuri și puterea de a zâmbi.”
Etichete:
© 2025-2026 Editorial.ro