Pe 26 octombrie 2026, credincioșii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, zi marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. În tradiția populară, sărbătoarea este cunoscută și ca Samedru și este asociată cu încheierea toamnei, apropierea iernii și pomenirea celor adormiți, potrivit informațiilor publicate de noutati.info.
Potrivit tradiției creștine prezentate în material, Dimitrie a trăit la Tesalonic, în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor din vremea împăraților Dioclețian și Maximian. Provenea dintr-o familie înstărită și ar fi avut o funcție importantă în cetate; după ce și-a mărturisit credința în Hristos și a refuzat să renunțe la ea, a fost întemnițat și ucis cu sulițele.
Este numit Izvorâtorul de Mir datorită tradiției potrivit căreia din moaștele sale ar fi izvorât mir bine mirositor, considerat binecuvântat și tămăduitor. Sfântul Dimitrie este ocrotitorul orașului Tesalonic din Grecia și este cinstit de creștini ortodocși.
De 26 octombrie, în multe gospodării se pregătesc alimente pentru a fi împărțite rudelor, vecinilor sau persoanelor nevoiașe, în pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Printre darurile amintite în obiceiurile populare se numără coliva, colacii și pâinea, merele, perele și strugurii, nucile și prunele uscate, covrigii și mâncarea gătită.
În unele zone se fac colaci în formă de cruce, care sunt duși la biserică pentru binecuvântare și apoi împărțiți. Materialul precizează că Biserica nu impune o listă de alimente pentru această zi și că obiceiul pune accent pe milostenia făcută cu sinceritate.
În credințele populare, ziua este asociată cu evitarea muncilor grele care pot fi amânate. Samedru era considerat și un moment de încheiere a înțelegerilor și de plată a datoriilor, iar tradiția spunea că socotelile nerezolvate ar putea aduce un an greu; materialul subliniază că aceasta este o credință populară, nu o regulă religioasă.
O superstiție din Bucovina spune că usturoiul semănat după Samedru ar putea aduce pagubă gospodăriei. În unele sate se evita și folosirea pieptenului, despre care se credea că ar putea atrage pagube. Aceste credințe nu sunt prezentate ca învățături ale Bisericii Ortodoxe, iar perioada de plantare a usturoiului depinde de vreme și de condițiile solului.
Un alt obicei este Focul lui Samedru, aprins în ajun, în noaptea de 25 spre 26 octombrie. În anumite regiuni, oamenii se adunau pe dealuri sau la marginea satelor, aprindeau focuri și împărțeau covrigi, mere, nuci și alte bunătăți.
Potrivit unei superstiții, tinerii care săreau peste foc ar fi avut parte de sănătate și noroc la căsătorie. Materialul avertizează că săritul peste foc este periculos și poate provoca arsuri grave; în unele localități, tradiția este păstrată în cadrul unor manifestări organizate în condiții de siguranță.
În tradiția populară, Sfântul Dumitru este considerat și ocrotitorul păstorilor. Un obicei descris în material presupunea așezarea unui cojoc în mijlocul turmei și observarea oii care se culca pe el: dacă era neagră, se credea că iarna va fi blândă, iar dacă era albă, că va fi grea și cu multă zăpadă. Alte credințe se bazau pe comportamentul animalelor și starea cerului, fără a reprezenta metode științifice de prognoză meteorologică.
Credincioșii obișnuiesc să meargă la biserică, să aprindă lumânări pentru sănătatea celor apropiați și să îi pomenească pe cei adormiți. În multe familii se pregătește o masă, se împart alimente și sunt vizitate persoanele în vârstă sau singure.
Pe 26 octombrie își sărbătoresc onomastica persoanele care poartă nume derivate din Dimitrie, printre care Dumitru, Dimitrie, Dimitri, Mitică, Mitru, Dumitrița, Dumitra și Demetra.
Pe 27 octombrie, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, ale cărui moaște se află la Catedrala Patriarhală din Capitală. Cele două sărbători sunt distincte: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este prăznuit pe 26 octombrie, iar Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, pe 27 octombrie.