De Sfântul Dumitru, pe 26 octombrie, își serbează onomastica femeile care poartă numele Dumitrița, Dumitra și alte forme derivate. Potrivit tradiției populare, dumitrițele — crizanteme mici, de obicei roșii sau ruginii — înfloresc în această perioadă și sunt considerate ultimele flori ale anului.
În tradiția populară, florile sunt asociate cu liniștea, împăcarea și iertarea, sentimente legate de încheierea anului agricol. O credință spune că florile rămase neculese, mai ales dumitrițele, nu ar trebui rupte de Sfântul Dumitru, ci lăsate să-și încheie ciclul.
Statisticile Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) din cadrul MAI arată că, în ultimii ani, între 33.000 și 44.000 de femei și-au serbat onomastica de Sfântul Dumitru. Dumitra este cel mai frecvent nume feminin din această categorie, iar datele din ultimii ani indică între aproximativ 6.300 și 7.200 de femei numite Dumitrița.
Numele Dumitru provine din grecescul Demetrios, legat de Demeter, zeița agriculturii și a fertilității pământului în mitologia greacă. Dumitrița este forma diminutivală a numelui Dumitra.
Pe 26 octombrie își serbează onomastica persoanele cu numele Dumitru sau Dimitrie și formele derivate, printre care Dumitra, Dumitrița, Mitrița, Dumitrica, Dumitrana, Demetra, Mița și Mituța.
În multe sate, în seara de Ajun, pe 25 octombrie, se aprinde focul lui Sâmedru. Femeile împart celor adunați nuci, mere, pere, prune uscate, covrigi sau pâine; gestul este asociat atât cu sănătatea celor vii, cât și cu pomenirea celor plecați.
De ziua sfântului, femeile duc la biserică mâncare și colivă, pe care le împart pentru sufletele celor adormiți. În unele zone se dau de pomană colaci în formă de cruce sau grâu fiert cu lapte, unt ori brânză.
O credință legată de Sfântul Dimitrie cel Nou, sărbătorit pe 27 octombrie, spune că femeile necăsătorite pot duce busuioc la biserică pentru a fi sfințit, apoi îl agață la oglindă. Potrivit tradiției, astfel ar putea afla câți pețitori le vor bate la ușă.
Alte superstiții asociate zilei spun că nu ar trebui folosit pieptănul, că datoriile trebuie plătite și că varza se pune la murat după Sfântul Dumitru. Credințele țin de folclor și diferă de la o regiune la alta.