Consumatorii români s-ar putea confrunta cu majorări semnificative ale prețului la pâine, provocate în principal de scumpirea resurselor energetice și a carburanților. Potrivit unei analize realizate de Playtech.ro, care îl citează pe Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, prețul acestui aliment de bază ar putea crește cu până la 40% în anumite scenarii.
Evoluția costurilor la gaze naturale, cu un plus de 60%, și la motorină, cu 30%, pune o presiune uriașă pe costurile de producție. Expertul a explicat pentru Știrile ProTV că, într-un context normal de piață, „preţul pâinii tinde să crească cam de 2 până la 2,5 ori peste efectul contabil direct al motorinei şi al gazelor”. Deși o variantă realistă indică o majorare de 15,8%, există posibilitatea ca scumpirea să depășească pragul de 26% în condiții specifice.
Estimările variază considerabil în funcție de volatilitatea prețului motorinei. Dacă acest combustibil se scumpește cu 50%, prețul pâinii ar putea urca cu 19,4% (scenariu moderat) sau chiar cu 32,67% (scenariu oportunist). În situația în care motorina ar înregistra o creștere de 70%, prețul produsului final ar putea fi mai mare cu până la 38,6%, în contextul în care unii comercianți pot profita de situație pentru a-și mări marjele de profit.
Impactul motorinei se resimte pe întreg lanțul, de la transportul materiilor prime până la distribuția către magazine. Din punct de vedere tehnic, scumpirea motorinei cu 30% adaugă 3,3% la prețul pâinii, în timp ce gazele naturale, care dețin o pondere similară în costul total (11%), contribuie cu încă 6,6%. Factori indirecti legați de logistică mai adaugă între 0,3% și 0,8% la costul final.
Un aspect critic semnalat de specialiști este tendința comercianților din România de a ajusta prețurile „în trepte”, deseori peste valoarea strict necesară acoperirii cheltuielilor noi. Dumitru Chisăliță a subliniat că „comportamentul comercianţilor din România arată că aceştia, la fiecare creştere contabilă a costurilor, vin cu un adaos suplimentar”, fenomen observat anterior și de Consiliul Concurenței.
Totuși, scăderea consumului alimentar, care a înregistrat un declin de aproximativ 3% de la an la an, ar putea tempera aceste scumpiri. Cererea mai slabă îi forțează pe unii producători să absoarbă intern o parte din costuri pentru a nu pierde clienții, limitând astfel transferul total al scumpirilor către populație.
Pentru anul 2026, previziunile indică o creștere minimă contabilă de 9,9%, însă realitatea din piață ar putea plasa scumpirile între 15,8% și 24,7%. În cel mai pesimist scenariu, prețul unei franzele ar putea crește cu 35,64% sau chiar mai mult, având în vedere că factorii care generează aceste presiuni economice rămân activi.