Majorările repetate ale prețurilor pentru benzină și motorină generează efecte în lanț în sectoare critice precum agricultura, transporturile, construcțiile și comerțul, accentuând presiunea inflaționistă asupra întregii economii și a bugetelor populației. Într-o analiză privind impactul acestor scumpiri, publicată de StiriPesurse.ro, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că fluctuațiile de la pompă nu sunt simple cifre pe un bon fiscal, ci devin factori de instabilitate socială.
Specialistul subliniază că fiecare creștere de 10-15 bani a prețului combustibilului se propagă rapid în costul alimentelor și al serviciilor, afectând atât antreprenorii, cât și familiile. În acest context, Chisăliță pune sub semnul întrebării legitimitatea alinierii automate a prețurilor interne la cele de pe piețele internaționale, având în vedere că o parte din carburant provine din producția internă de țiței, unde costurile de extracție sunt mult mai mici.
„Dar există o întrebare care devine din ce în ce mai greu de ignorat: este justificată alinierea integrală a prețurilor internaționale atunci când o parte din combustibil provine din producție internă de țiței, cu costuri mult mai mici? În perioadele de volatilitate, când prețurile externe urcă abrupt, diferența dintre costul real de extracție internă și prețul final poate genera marje excepționale. Aceasta nu mai este doar ‘aliniere la piață’. Devine captare de rentă de criză. Legal? Da. Legitim într-un context social fragil? Aici începe dezbaterea”, se arată în analiza președintelui AEI.
Potrivit expertului, combustibilul acționează ca un „multiplicator de inflație”, determinând transportatorii să mărească tarifele, fermierii să suporte costuri agricole mai mari, iar retailerii să ajusteze prețurile la raft. Problema devine sistemică atunci când companiile integrate, care ar putea amortiza parțial șocurile externe, aleg să transfere întreaga presiune asupra consumatorului final.
„O parte din ceea ce ajunge în rezervorul românilor provine din producție internă. În timp ce transportatorii calculează supraviețuirea de la o zi la alta, fermierii reduc investițiile, micii antreprenori taie din marje, familiile își comprimă bugetele, rapoartele financiare ale companiilor din petrol vor indica profituri solide. Această ruptură între realitatea de la pompă și realitatea din bilanț poate crea tensiune socială. Iar tensiunea socială nu dispare. Se acumulează”, a avertizat Dumitru Chisăliță.
Analiza amintește că există precedente de responsabilitate socială în sectorul energetic românesc. Companii precum Hidroelectrica sau Romgaz au utilizat propriile structuri de costuri pentru a oferi prețuri mai accesibile în perioade de volatilitate. Specialistul consideră că acest model demonstrează că se poate opta pentru o abordare diferită de „simpla maximizare instantanee a profitului”.
Ignorarea impactului social poate atrage riscuri majore de imagine, ESG și politice pentru companiile petroliere. Dumitru Chisăliță susține că o strategie responsabilă nu înseamnă populism sau decuplarea totală de piața externă, ci o transparență mai mare a costurilor și asumarea unui rol de stabilizator economic prin ajustări temporare ale marjelor de profit.
„În vremuri normale, piața decide. În vremuri dificile, liderii decid. Există o alegere între două drumuri: maximizarea profitului pe fondul crizei din Iran (sau alte crize externe), aplicarea unui Preț Corect la Benzină și Motorină. Resursele sunt ale acestei țări. Companiile sunt românești. Consumatorii sunt ai aceste țări. Impactul este asupra acestor țări. Întrebarea nu este prețul poate crește? Întrebarea este de ce trebuie să crească la maximul posibil atunci când românii suferă”, a conchis președintele AEI oficial pentru publicația citată.