O problemă medicală mai puțin cunoscută, dar cu un impact major asupra stilului de viață, a fost corelată cu mușcătura de căpușă. Este vorba despre sindromul alfa-gal, o afecțiune care poate declanșa reacții alergice severe la consumul de carne de mamifer, afectând deja un număr impresionant de persoane la nivel global.
Conform publicației Stiri pe Surse, care citează Mediafax, cercetătorii au identificat această legătură în urmă cu aproximativ 15 ani. Spre deosebire de alte patologii transmise de aceste arahnide, sindromul nu este provocat de un agent patogen, ci reprezintă o reacție imunitară la alfa-gal, o moleculă de zahăr prezentă în carnea de vită, porc sau miel.
Această moleculă se regăsește în saliva unor specii de căpușe și este introdusă direct în fluxul sangvin prin mușcătură. Ulterior, sistemul imunitar generează anticorpi, iar consumul de produse din carne sau lactate poate provoca, după câteva ore, răspunsuri alergice necontrolate.
Associated Press notează că molecula alfa-gal nu este produsă de organismul uman sau de alte primate, fiind specifică majorității mamiferelor. Dr. Scott Commins, expert în cadrul Universității din Carolina de Nord, precizează că „pielea este o cale excelentă pentru declanșarea unui răspuns alergic”, explicând astfel de ce ingestia obișnuită a substanței nu provoacă aceleași probleme ca expunerea prin mușcătura de insectă.
Manifestările clinice variază de la urticarie, mâncărimi și edeme la nivelul feței, până la simptome digestive grave sau dificultăți respiratorii. În situațiile critice, pacienții pot intra în șoc anafilactic, o condiție ce necesită intervenție medicală de urgență.
Datele furnizate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite indică faptul că circa 450.000 de americani ar putea suferi de această afecțiune. Creșterea numărului de cazuri este pusă atât pe seama extinderii habitatului căpușelor, cât și a unei mai bune informări a populației. Maria Diuk-Wasser, cercetătoare la Universitatea Columbia, consideră că oamenii au devenit mult mai vigilenți cu privire la corelația dintre simptome și istoricul de expunere la insecte.
Identificarea sindromului se realizează prin corelarea tabloului clinic cu analize de sânge specifice. Specialistul Scott Commins avertizează însă că „testul de sânge este foarte util, dar nu te poți baza doar pe el pentru diagnostic. Ai nevoie și de simptomele clinice”.
În prezent, principala metodă de gestionare a bolii este eliminarea din dietă a cărnii de mamifer și, uneori, a lactatelor sau gelatinei. Pentru prevenirea unor incidente fatale, pacienții cu forme severe sunt instruiți să poarte un auto-injector cu epinefrină.
Deși nu există un tratament curativ care să elimine definitiv alergia, Food and Drug Administration (FDA) a aprobat utilizarea medicamentului Xolair pentru a diminua intensitatea reacțiilor în cazul expunerilor accidentale. Există situații în care sensibilitatea alergică se reduce în timp, însă medicii recomandă evitarea strictă a unor noi mușcături de căpușă pentru a preveni reativarea sistemului imunitar.