Pregătirile culinare pentru sărbătoarea Învierii Domnului respectă ritualuri vechi, transmise din generație în generație. Potrivit tradițiilor culinare prezentate de România TV, gospodinele aleg intervale precise din Săptămâna Mare pentru coacerea păștii și vopsirea ouălor.

Pasca, simbolul central al mesei de Paște, este preparată de regulă în Joia Mare, în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paștelui. În regiunile din nordul Moldovei și în Bucovina, acest preparat poartă numele de „naforă” atunci când este destinat sfințirii, fiind considerat la fel de important ca prescura utilizată în ritualurile bisericești.

Tradiția populară notează că introducerea tăvilor în cuptor este însoțită de o rugăciune specifică: „Cruce-n casă, Cruce-n masă, Cruce-n toate patru colțuri de casă, Dumnezeu cu noi la masă, Maica Domnului la fereastră.” Aspectul păștii după coacere era interpretat în trecut ca un semn profetic: o pască bine crescută prevestea noroc, în timp ce un preparat care se strica în cuptor era văzut ca un avertisment pentru dificultăți viitoare, notează stirileprotv.ro.

În vechime, obiceiurile includeau și latura socială sau gospodărească. Primele bucăți de aluat erau folosite pentru o pască mică dedicată animalelor din ogradă, pentru a le proteja de boli, iar o altă porție era oferită simbolic de pomană persoanelor nevoiașe, conform crestinortodox.ro. Din punct de vedere al execuției, rețeta clasică presupune un aluat rotund cu o cunună împletită la margini și o umplutură bogată din brânză de vaci și ouă, decorată cu stafide.

În ceea ce privește vopsirea ouălor, calendarul diferă în funcție de regiune. Dacă în Dobrogea acest proces are loc în Joia Mare, în zone precum Oltenia sau Bistrița gospodinele vopsesc ouăle în Vinerea Mare, cunoscută și sub denumirea de Vinerea Seacă.

Metodele tradiționale de colorare folosesc resurse naturale: cojile de măr dulce sau măceșele pentru roșu, viorelele pentru albastru, frunzele de nuc sau floarea-soarelui pentru verde și cojile de ceapă pentru nuanțe de galben-maroniu.

Pentru un aspect modern, conform Mediafax, se poate utiliza hârtia creponată aplicată pe ouăle umede, tratate cu oțet, care creează modele unice după un timp de acționare de 30 de minute. O altă tehnică populară presupune utilizarea dresurilor de damă și a cojilor de ceapă tăiate mărunt; oul este fixat strâns în material împreună cu fragmentele vegetale și fiert astfel, rezultând un model marmorat natural care se finalizează prin ungerea cu ulei pentru un plus de strălucire.