Duminica Floriilor, una dintre cele mai semnificative sărbători ale creștinătății, amintește de primirea triumfală a lui Iisus Hristos în Ierusalim. În anul 2026, credincioșii ortodocși vor celebra Floriile pe data de 5 aprilie, cu exact o săptămână înainte de Paște, care este fixat pentru 12 aprilie. Evenimentul marchează și intrarea în Săptămâna Mare, o perioadă de pregătire spirituală intensă pentru Învierea Domnului.
Semnificația acestei sărbători este strâns legată de gestul mulțimii care L-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri verzi, recunoscându-L ca împărat. Potrivit relatărilor StirileProTV.ro, sărbătoarea transmite un mesaj de smerenie, amintind că Iisus a ales să intre în cetate pe un măgăruș, simbolizând pacea în locul forței militare.
Tradiția salciei și obiceiurile populare
În România, ramurile de finic și măslin au fost înlocuite de salcie, copacul care înmugurește primul primăvara. Oamenii merg la biserică pentru a sfinți aceste ramuri, pe care ulterior le așază la icoane, ferestre sau porți. Se crede că salcia sfințită protejează locuința de intemperii și boli. Totodată, conform site-ului Crestinortodox.ro, există obiceiul ca ramurile sfințite să fie duse și la mormintele membrilor familiei.
Ziua de Florii este marcată de numeroase superstiții și credințe. Una dintre cele mai cunoscute este cea legată de îngrijirea personală: se spune că cine se spală pe cap în această duminică riscă să albească prematur. De asemenea, părinții își ating copiii cu ramuri de salcie pentru a le asigura sănătatea, iar fetele nemăritate pun salcie sub pernă pentru a-și visa viitorul soț.
Peste 1,5 milioane de români își serbează onomastica
Sărbătoarea este și un moment de bucurie socială, fiind ziua în care toți cei care poartă nume de flori sunt celebrați. Din punct de vedere gastronomic, Floriile aduc a doua dezlegare la pește din timpul Postului Mare. Credincioșii pot consuma preparate din pește, precum saramura, peștele la grătar sau ciorba de pește, alături de mâncăruri de post pe bază de legume.
Duminica Floriilor deschide Săptămâna Patimilor, în care fiecare zi are o încărcătură religioasă aparte: de la Joia Mare, care comemorează Cina cea de Taină, până la Vinerea Mare, ziua Răstignirii. În biserici se oficiază slujbe speciale, numite denii, care îi îndeamnă pe credincioși la rugăciune și iertare.
Calculul datei sărbătorii se face în funcție de Paște, care, conform regulilor stabilite la Sinodul de la Niceea, pică în prima duminică după luna plină ce urmează echinocțiului de primăvară. Așa cum precizează Doxologia.ro, dacă luna plină coincide cu o zi de duminică, sărbătoarea Învierii se amână pentru săptămâna următoare.
Rugăciunea care se rostește în această zi menționează: „Însuţi, Stăpâne, păzeşte‑ne şi pe noi, care urmând acelora purtăm în mâini ramuri de copaci în această zi de înainte‑prăznuire. Şi precum pe acele popoare şi pe acei prunci care Ţi‑au strigat Ţie: osana, apără‑ne şi pe noi, ca prin laude şi cântări duhovniceşti să ne învrednicim de dătătoarea de viaţă învierea cea de a treia zi”.