Vestea momentului de la ANAF: Cine sunt românii care scapă de datorii fără să plătească un leu

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a început procesul de eliminare automată a datoriilor de mici dimensiuni înregistrate de contribuabili la finalul anului trecut. Potrivit legislației în vigoare, sunt vizate toate creanțele administrate de organul fiscal central care, la data de 31 decembrie 2025, cumulau o sumă mai mică de 40 de lei.

Această procedură de curățare a evidențelor fiscale se realizează anual și este aplicată pentru debitele care nu depășesc pragul stabilit prin lege. Conform informațiilor publicate de Ziar Obiectiv, care citează ZF.ro, anularea acestor obligații financiare a fost efectuată în primele zile ale anului 2026.

Cadrul legal care permite această măsură este prevăzut la art. 266, alin. (5) din Codul de Procedură Fiscală: „Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori”.

De asemenea, Ordinul nr. 727/2019 stabilește un calendar strict pentru această operațiune, menționând că: „Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale debitorului, amenzile de orice fel, precum şi alte creanţe bugetare înscrise în titluri executorii de creanţă bugetară, transmise spre recuperare organului fiscal, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, al căror plafon este prevăzut pentru anulare de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, se scad din evidenţele fiscale în primele 7 zile ale anului următor”.

Este important de reținut că măsura este obligatorie doar pentru creanțele gestionate de ANAF, nu și pentru taxele locale. În cazul impozitelor pe clădiri, terenuri sau mașini, autoritățile locale au libertatea de a decide dacă aplică sau nu un astfel de plafon de anulare, prin hotărâri ale consiliilor locale, fără a depăși însă limita maximă prevăzută de Codul de procedură fiscală.

Scopul principal al acestei măsuri este eficientizarea colectării veniturilor la bugetul de stat. Statul urmărește astfel evitarea situațiilor în care cheltuielile administrative și de executare silită ar fi mai mari decât sumele ce trebuie recuperate de la cetățeni. Pe lângă restanțele fiscale, procesul include și amenzile sau alte sume datorate bugetului de stat, dacă acestea au fost trimise către ANAF pentru recuperare.

Etichete:
© 2025-2026 Editorial.ro