Implementarea Legii 141 din 2025 a generat transformări profunde în finanțarea sistemului de sănătate din România, vizând eliminarea unor discrepanțe vechi în colectarea contribuțiilor. Conform unei analize recente, noile reglementări au dus la încasări record de la pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei și la o diminuare drastică a deficitului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
Datele analizate de Economica.net și prezentate de Playtech.ro arată că, în intervalul august – decembrie 2025, s-au strâns peste 1,86 miliarde de lei la bugetul sănătății. Această sumă provine de la pensionarii care plătesc CASS pentru segmentul de pensie ce depășește pragul de 3.000 de lei, dar și de la persoanele asigurate opțional.
Din totalul colectat, aproximativ 1,83 miliarde de lei reprezintă contribuțiile reținute pensionarilor. Alte 31,7 milioane de lei au fost virate de persoanele fizice care anterior nu aveau venituri sau erau coasigurate, dar care acum plătesc contribuția la sănătate prin depunerea declarației unice, ca urmare a eliminării excepțiilor legislative.
FNUASS, organismul gestionat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), își asigură resursele în principal din CASS-ul reținut din salarii, pensii mari și venituri extrasalariale. Bugetul este completat de taxa clawback aplicată medicamentelor și de subvenții guvernamentale, fondurile fiind direcționate către servicii medicale, medicamente, dispozitive și creșterile salariale din sistemul sanitar.
Efectul Legii 141/2025 asupra stabilității financiare a fost unul major, deficitul Fondului Sănătății scăzând de 58 de ori în cursul anului 2025. Această evoluție a fost susținută de faptul că veniturile din contribuții au ajuns să reprezinte 82,38% din totalul FNUASS, în timp ce subvențiile de la stat au constituit 10,35%, iar taxa clawback a contribuit cu 7,1%.
În termeni nominali, veniturile totale ale FNUASS au atins pragul de 84,3 miliarde de lei în 2025, marcând o creștere de aproape 17% față de anul anterior. În același timp, cheltuielile au fost de 84,4 miliarde de lei, cu 15% mai mari decât în 2024. Cele mai importante creșteri ale cheltuielilor au fost raportate la:
Pe lângă contribuțiile pensionarilor, la creșterea bugetului au contribuit și alte măsuri legislative, precum majorarea salariului minim brut la 4.050 de lei începând cu 2025, includerea tichetelor de masă în baza de calcul pentru CASS și aplicarea contribuției asupra anumitor indemnizații de concediu medical. De asemenea, s-a resimțit impactul eliminării facilităților pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară, măsuri implementate treptat în perioada 2023–2024.
Noua legislație a urmărit crearea unui sistem mai echitabil, în care toate categoriile cu venituri suficiente să participe la susținerea serviciilor medicale. Astfel, prin implicarea directă a pensionarilor cu venituri ridicate, s-a reușit asigurarea unei baze financiare mai stabile pentru întreaga populație, reducând dependența istorică de subvențiile masive de la bugetul de stat.