Un proiect legislativ înregistrat în Parlament la sfârșitul anului 2025 propune ca perioadele în care foști agricultori din zonele necooperativizate au contribuit la asigurările sociale înainte de 1990 să fie recunoscute explicit ca stagiu de cotizare, potrivit publicației vezistiri.ro. Inițiativa prevede un stagiu minim de cotizare de 10 ani pentru anumite categorii și simplificarea procedurilor prin care pot fi dovedite perioadele lucrate, însă modificările propuse nu sunt în vigoare.
Proiectul îi vizează în principal pe cei care desfășurau activități agricole în gospodării individuale și nu erau membri ai cooperativelor agricole de producție. Aceștia erau asigurați în baza Legii nr. 5/1977, care prevedea plata contribuțiilor și pentru membrii familiilor lor care îndeplineau condițiile stabilite de lege.
Perioada avută în vedere începe odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 5/1977 și se încheie când aceasta a fost abrogată prin Legea nr. 80/1992. Inițiatorii vor ca intervalul să fie menționat explicit în legislația pensiilor pentru persoanele care au lucrat în agricultură și au contribuit potrivit regulilor de atunci.
În motivarea proiectului, inițiatorii susțin că unii dintre foștii agricultori întâmpină dificultăți atunci când încearcă să valorifice contribuțiile la calcularea pensiei. Lipsa documentelor și arhivele incomplete pot complica procedurile, mai ales pentru persoanele în vârstă.
Legea nr. 360/2023 prevede deja dispoziții privind timpul util la pensie realizat de agricultori și durata de asigurare stabilită în temeiul legislației anterioare. Prin urmare, proiectul urmărește să clarifice și să modifice condițiile în care perioadele respective sunt valorificate, nu să recunoască pentru prima dată munca agricolă în sistemul de pensii.
Conform propunerii, foștii agricultori asigurați în baza Legii nr. 5/1977 ar putea avea un stagiu minim de cotizare de 10 ani, potrivit regulilor legislației speciale aplicabile în perioada respectivă. În sistemul public de pensii, stagiul minim contributiv este, în general, de 15 ani. Așadar, inițiativa nu ar da tuturor agricultorilor posibilitatea de a se pensiona după 10 ani de muncă.
Proiectul mai prevede simplificarea procedurilor administrative de dovedire a drepturilor, inclusiv în situațiile în care solicitanții nu mai dețin documentele originale. Consiliul Economic și Social (CES) a avertizat că stabilirea drepturilor numai pe baza declarațiilor pe propria răspundere, fără acte justificative, ar putea crea dificultăți la aplicare.
CES a emis un aviz nefavorabil, apreciind că legislația existentă permite deja, în anumite condiții, recunoașterea perioadelor de asigurare pentru agricultorii din zonele cooperativizate și necooperativizate. Consiliul a semnalat riscuri de interpretare a prevederilor suplimentare și și-a exprimat rezervele față de stabilirea pensiilor în lipsa unor documente justificative suficiente.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa, potrivit documentelor publicate de Senat și menționate de vezistiri.ro. Proiectul a parcurs etape de avizare și analiză în comisiile parlamentare.
Înainte de 1990, agricultorii din zonele cooperativizate lucrau în cooperative agricole de producție, în timp ce cei din zonele necooperativizate își desfășurau activitatea în gospodării individuale și contribuiau la un sistem separat de asigurări sociale. Inițiatorii consideră că sunt necesare reguli mai clare pentru această din urmă categorie, în timp ce CES susține că legislația actuală oferă deja cadrul necesar.
Datele Casei Naționale de Pensii Publice prezentate de publicația citată arată că, în iunie 2026, 37.302 de pensionari proveniți din fostul sistem al agricultorilor primeau indemnizație socială pentru pensionari. Pentru această categorie, completarea plătită de la bugetul de stat avea o valoare medie de 361 de lei. Cei mai mulți beneficiari se aflau în județele Iași, Botoșani, Olt și Suceava.
Indemnizația completează veniturile persoanelor eligibile până la nivelul minim prevăzut de lege. Cifrele prezentate nu indică însă câte persoane ar beneficia efectiv de modificările propuse.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial. Până la parcurgerea acestor etape, casele teritoriale de pensii aplică legislația în vigoare.