În credințele populare legate de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, marcată de creștinii ortodocși pe 26 octombrie, se spune că unele lucruri nu ar trebui împrumutate sau scoase din casă, pentru a nu pierde sporul gospodăriei. Aceste obiceiuri sunt superstiții populare, nu reguli ale Bisericii.
Una dintre credințe descurajează împrumutarea banilor în ziua sărbătorii. Se considera că banii simbolizează sporul și siguranța gospodăriei, iar cel care îi dădea cu împrumut risca să aibă cheltuieli neprevăzute și dificultăți financiare. Cei care respectau obiceiul încercau să-și rezolve datoriile și împrumuturile înainte de 26 octombrie.
Făina, mălaiul și grânele erau privite ca provizii importante pentru lunile reci. Potrivit credințelor populare, nu era bine ca gospodăria să rămână fără rezerve în preajma sărbătorii. Obiceiul avea și o latură practică: familiile se pregăteau pentru sezonul rece.
În unele familii se evita și împrumutarea sării, asociată în credințele populare cu protecția și stabilitatea casei. Se spunea că gestul ar putea aduce certuri, neînțelegeri sau pierderea sporului, iar sarea era păstrată în gospodărie ca simbol al înțelegerii dintre membrii familiei.
O altă credință îndeamnă oamenii să nu dea din casă ultimul lucru necesar traiului: fie că este vorba despre ultimul sac de făină, ultimele lemne pentru foc sau ultimele provizii. Se spunea că gospodăria care rămâne fără cele necesare își pierde sporul.
Pâinea era considerată simbol al hranei, al muncii și al belșugului, iar risipirea ei era privită ca un gest nepotrivit. În preajma iernii, resturile care mai puteau fi folosite erau valorificate, iar alimentele bune erau păstrate cu grijă.
În credințele populare, o gospodărie pregătită pentru iarnă avea hrană, căldură și liniște. Pâinea, făina, mălaiul, sarea și lemnele pentru foc erau considerate importante pentru familie, iar o candelă sau o lumânare putea fi folosită la rugăciune și la pomenirea celor adormiți. Aceste lucruri nu garantează norocul, ci reflectă preocuparea pentru siguranța și bunăstarea familiei.
Superstițiile despre împrumuturi nu trebuie confundate cu milostenia. De Sfântul Dumitru se pot oferi persoanelor nevoiașe alimente sau alte lucruri folositoare, în memoria celor trecuți la cele veșnice. Credincioșii pot împărți pâine, colaci, fructe, mâncare pregătită în casă sau alte alimente, în funcție de posibilități. Pomana este un gest de milostenie și pomenire, nu o pierdere a norocului ori a sporului gospodăriei.
Sărbătoarea este asociată în calendarul popular cu încheierea sezonului cald și apropierea iernii. Dacă Sfântul Gheorghe, sărbătorit primăvara, marchează simbolic începutul perioadei de pășunat, Sfântul Dumitru este legat de încheierea acesteia. În lumea satului, perioada era prilej de socotire a muncii, încheiere a unor înțelegeri și pregătire a gospodăriei pentru lunile reci.
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este cinstit în Biserica Ortodoxă pe 26 octombrie pentru credința și curajul său. Credințele despre bani, sare și provizii pot diferi de la o regiune la alta și nu fac parte din învățătura Bisericii. Materialul precizează că nu există dovezi că împrumutarea banilor sau oferirea alimentelor într-o anumită zi ar aduce ghinion ori pierderi financiare.