Sărbătoarea Bobotezei aduce în casele românilor Aghiazma Mare, o apă sfințită cu o semnificație profundă în tradiția ortodoxă. Potrivit rânduielilor bisericești, această apă specială, sfințită în zilele de 5 și 6 ianuarie, nu se consumă oricând, ci respectă un program strict stabilit de canoane.

Credincioșii pot bea Aghiazma Mare timp de opt zile consecutiv, începând de la praznicul Botezului Domnului, pe 6 ianuarie, și până pe 13 ianuarie, dată care marchează Odovania praznicului. În această perioadă, apa sfințită se consumă dimineața, pe nemâncate, fiind precedată de rugăciune. Conform informațiilor publicate de redactia.ro, după data de 13 ianuarie, Aghiazma Mare se mai poate lua doar cu binecuvântarea duhovnicului sau în situații excepționale, cum ar fi perioadele de boală sau încercări dificile.

Diferența majoră între Aghiazma Mare și cea Mică constă în solemnitatea slujbei de sfințire și în modul de utilizare. În timp ce Aghiazma Mică poate fi băută pe tot parcursul anului, cea Mare are un caracter restrictiv și este considerată a avea o putere sfințitoare deosebită, simbolizând binecuvântarea universală a apelor prin botezul lui Iisus Hristos în Iordan.

Tradiția populară și explicațiile teologice subliniază faptul că Aghiazma Mare nu se alterează în timp, păstrându-și prospețimea ani la rând. Reprezentanții Bisericii explică acest fenomen prin prezența harului divin. Pentru o păstrare corectă, se recomandă depozitarea apei în recipiente de sticlă, așezate în locuri curate, de preferință lângă icoane. Biserica avertizează însă că apa sfințită nu trebuie privită ca un obiect magic sau un înlocuitor pentru tratamentele medicale, ci ca un sprijin spiritual pentru întărirea credinței.