Asigurarea obligatorie a locuințelor (PAD) rămâne o cerință legală pentru toți proprietarii din România, însă rata de conformare a populației se menține la un nivel scăzut. În acest context, un nou proiect legislativ propune măsuri mai stricte de verificare și sancționare, cu scopul de a îmbunătăți respectarea legii și de a diminua riscurile la nivel național.
Obligația de a încheia polița PAD este reglementată prin Legea nr. 260/2008, având rolul de a proteja imobilele împotriva dezastrelor naturale. Această asigurare este obligatorie pentru toți proprietarii de locuințe, indiferent dacă aceștia dețin sau nu o asigurare facultativă care acoperă riscuri mai extinse.
Polița PAD oferă protecție standard pentru trei tipuri de riscuri, fără a lua în calcul zona geografică sau caracteristicile tehnice ale construcției:
Costurile și sumele asigurate sunt diferențiate în funcție de tipul structurii imobilului:
În prezent, nerespectarea acestei obligații legale poate atrage amenzi contravenționale de până la 500 de lei.
Deși legea este în vigoare de aproximativ 18 ani, datele arată că doar circa 2,4 milioane de proprietari au încheiat această asigurare. Proiectul legislativ recent propune extinderea atribuțiilor de control, astfel încât Poliția Română și personalul din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) să poată verifica și sancționa direct proprietarii care nu dețin polița PAD.
În prezent, responsabilitatea verificărilor revine primăriilor, însă autoritățile locale întâmpină dificultăți majore în aplicarea legii. Conform sursei Kanal D, autorii proiectului explică faptul că administrațiile locale nu dispun de infrastructura necesară pentru a gestiona acest proces.
„În practică, administrațiile publice locale nu dispun de baze de date integrate privind polițele de asigurare, mecanisme administrative de verificare sistematică a situației juridice a locuințelor, structuri operative dedicate pentru exercitarea unor activități de control de asemenea amploare.
În plus, evoluțiile legislative recente au condus la reducerea efectivelor poliției locale și ale altor structuri operative ale administrațiilor publice locale, ceea ce face și mai dificilă exercitarea unor atribuții suplimentare de control”, susțin autorii proiectului legislativ, potrivit capital.ro.