Un sat din România a ajuns să mai aibă un singur locuitor în acte, conform relatărilor din BZI. Este vorba despre satul Merdeala, care aparține comunei Posești din județul Prahova. În această localitate cu ulițe pustii și case fără locatari trăiește singur un bărbat în vârstă de 71 de ani.
Locuitorul rămas în sat se numește Ion Săraru și este cunoscut de oamenii din zonă drept nea Ion. El locuiește chiar în casa în care s-a născut și nu a vrut niciodată să renunțe la locul său natal. În timp ce alți localnici au plecat către orașe sau alte zone ale țării pentru oportunități mai bune, el a ales să rămână.
Viața bărbatului se desfășoară fără facilități pe care majoritatea oamenilor le consideră indispensabile. În gospodăria sa nu există apă curentă și nici electricitate. El își pregătește mâncarea la o sobă alimentată cu lemne, iar ziua se bazează pe lumina naturală. Când se întunecă, activitățile se încheie și se retrage în locuință.
Pentru a-și întreține gospodăria, bărbatul are grijă zilnic de animale. El crește un porc, o vacă și câteva găini. Munca aceasta i-a oferit un ritm de viață păstrat de-a lungul anilor.
Izolarea sa nu a fost neapărat o alegere făcută în mod conștient. „Așa mi-a fost scris, iar acum e prea târziu să mai dau pagina”, a declarat el despre situația sa. Părinții săi au murit cu mulți ani în urmă, iar ulterior și-a pierdut fratele și cumnata.
Primarul comunei Posești a menționat că nea Ion a fost un om harnic care a lucrat la fostul CAP și și-a câștigat traiul prin muncă. Edilul l-a descris drept un om liniștit și respectuos, care își vede de gospodărie și de viața sa în ciuda izolării.
Pentru a cumpăra pâine, alimente sau alte produse necesare, bărbatul este nevoit să facă un efort considerabil. El merge pe jos până în localitatea învecinată, parcurgând aproximativ trei kilometri într-un singur sens. Aceasta înseamnă că o deplasare înseamnă circa șase kilometri de mers pe jos, dus și întors.
Acest drum reprezintă pentru el și una dintre puținele ocazii de a întâlni alți oameni și de a purta o conversație. După ce își termină treburile, el se întoarce în satul Merdeala, la gospodăria și animalele sale.
Povestea lui Ion Săraru reflectă fenomenul depopulării satelor din România, marcat de migrație, îmbătrânirea populației rurale și dispariția treptată a comunităților. În cazul de față, acest proces a dus la dispariția aproape completă a comunității dintr-un sat.