Creștinii sărbătoresc pe 25 martie Buna Vestire, cunoscută în tradiția populară sub denumirea de Blagoveștenie. Această sărbătoare marchează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că va fi mama lui Iisus Hristos. Fiind o sărbătoare cu dată fixă, aceasta are loc exact cu nouă luni înainte de Crăciun, amintește publicația Gândul.

Din punct de vedere religios, semnificația zilei este strâns legată de orașul Nazaret, unde se află în prezent biserica catolică Buna Vestire, ridicată pe locul unei vechi grote. Lăcașul de cult găzduiește mozaicuri cu chipul Fecioarei Maria, oferite de comunități din toată lumea, inclusiv de credincioșii din România.

În calendarul ortodox, Blagoveștenia reprezintă prima zi cu dezlegare la pește din Postul Paștelui. Credința populară spune că persoanele care consumă pește în această zi se vor simți viguroase „ca peștele în apă” pe parcursul întregului an. Totuși, există și interdicții: pescarii evită să arunce mămăligă în apă pentru a nu cauza moartea peștilor.

O superstiție importantă de Buna Vestire este evitarea conflictelor. Se crede că persoanele care se ceartă în această zi vor avea parte de necazuri tot anul. De asemenea, pentru a proteja locuința, se obișnuiește așezarea pâinii și a sării pe prag, ca ofrandă pentru îngeri.

Sărbătoarea mai este denumită și „Ziua Cucului”, deoarece se consideră că acum pasărea cântă pentru prima dată, anunțând primăvara. Tradiția cere ca oamenii să întâmpine primul cântec al cucului îmbrăcați în haine curate, veseli și cu bani în buzunare. În caz contrar, semnele sunt de rău augur, mai ales dacă pasărea este auzită din spate sau pe stomacul gol.

Obiceiurile diferă în funcție de regiunile geografice ale țării:

În Maramureș, se practică „Noaptea focurilor”, un rituat de curățare în care gospodarii ard obiectele nefolositoare din curți. În Bucovina, există interdicția de a pune ouă la cloșcă, de teama unor pui malformați. În Transilvania, se realizează un ritual de alungare a bolilor prin înconjurarea casei de trei ori cu o oală cu jar, tămâie și clopoței.

Pentru pomii fructiferi, tradiția presupune „amenințarea” simbolică a acestora cu toporul sau stropirea cu țuică, metodă prin care se speră obținerea unei recolte bogate în toamnă.