Pe data de 12 aprilie 2026, credincioșii ortodocși celebrează Învierea Domnului, una dintre cele mai semnificative sărbători creștine, marcată de o varietate de ritualuri transmise din generație în generație în toate zonele țării. Potrivit publicației Redacția.ro, acest moment festiv încheie un post strict de șapte săptămâni, început în februarie, perioadă dedicată purificării spirituale și abținerii de la gânduri sau fapte negative.

Pregătirile culminante au loc în Săptămâna Mare, în special în Joia Mare, când gospodăriile sunt curățate complet, iar femeile se ocupă de gătirea preparatelor simbolice. În această zi se vopsesc ouăle, de cele mai multe ori în roșu, pentru a aminti de sacrificiul lui Iisus, și se coace pasca cu brânză și stafide. Tot acum se pregătesc mâncărurile din carne de miel, un simbol străvechi al jertfei, prezent pe mesele majorității românilor.

În prima zi de Paște, tradiția impune ca masa în familie să înceapă obligatoriu cu un ou roșu, considerat un simbol al vitalității. Alimentele aduse la masă sunt adesea sfințite sau tămâiate anterior, iar credincioșii consumă mai întâi „paștile” luate de la biserică. Un alt obicei popular presupune ca primul ou ciocnit să fie împărțit cu toți cei dragi, pentru a asigura unitatea familiei. Totodată, purtarea hainelor noi în această zi semnifică un proces de reînnoire spirituală.

A doua zi de sărbătoare aduce ritualuri specifice la nivel regional, cum este „stropitul” în Transilvania, unde băieții vizitează fetele nemăritate pentru a le stropi cu parfum. Gestul simbolic este menit să le aducă acestora frumusețe și noroc. În anumite zone din Ardeal se păstrează și obiceiul decorării pomilor cu ouă vopsite. În cea de-a treia zi, în Dobrogea, fetele participă la ritualul „Paparuda” pentru a atrage ploaia, în timp ce în alte regiuni se organizează petreceri în aer liber pentru a întări legăturile comunității.

Tradițiile variază considerabil în funcție de provincie: în Maramureș, copiii vestesc Învierea pe la casele vecinilor, în Bucovina, tinerele spală clopotul bisericii sperând la noroc, iar în Moldova, spălatul feței cu apă în care s-au pus ouă roșii și monede este un gest pentru sănătate. De asemenea, în Țara Moților, se practică paza toacei, un joc tradițional în care miza este o masă festivă oferită de cei care nu reușesc să o protejeze.

Superstițiile sunt și ele prezente, în special în mediul rural, unde se crede că somnul în ziua de Paște aduce ghinion sau că ouăle roșii nu trebuie consumate cu sare. Lumânarea aprinsă la slujba de Înviere este păstrată cu grijă pentru a fi folosită în momente grele, iar privitul într-un vas cu apă curată în dimineața sărbătorii este considerat un ritual pentru claritatea vederii și a minții pe tot parcursul anului.