Anul 2026 va aduce o coincidență religioasă și istorică rar întâlnită în calendarul creștin ortodox. Conform publicației Gândul, pe data de 21 mai vor fi marcate simultan trei evenimente majore: Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor și sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Această suprapunere face ca, în aceeași zi în care sunt comemorați eroii neamului și este celebrată Înălțarea, peste 1,5 milioane de români care poartă numele de Constantin, Elena sau derivate ale acestora să își aniverseze onomastica. Datele statistice arată că, din totalul sărbătoriților, aproximativ un milion sunt femei.

Înălțarea Domnului este prăznuită anual la 40 de zile după Paște, rememorând momentul în care Iisus Hristos S-a ridicat la cer de pe Muntele Măslinilor. Mediafax notează că, înainte de acest moment, „Mântuitorul le-a promis apostolilor că va trimite Duhul Sfânt”, o promisiune care „avea să se împlinească la Rusalii”. În prezent, locul Înălțării din Ierusalim găzduiește o capelă ce adăpostește o piatră despre care tradiția spune că păstrează urma piciorului lui Hristos.

Tot pe 21 mai, clopotele tuturor bisericilor ortodoxe din România vor suna la ora 12:00 pentru a onora Ziua Eroilor. Această sărbătoare națională, dedicată celor căzuți în teatrele de operațiuni, în temnițe sau lagăre, este legată oficial de praznicul Înălțării încă din anul 1920, printr-o decizie a Bisericii Ortodoxe Române confirmată ulterior prin lege.

În plan spiritual, Sfinții Constantin și Elena sunt venerați pentru rolul lor crucial în istoria creștinismului. Împăratul Constantin a legalizat practicarea credinței creștine în Imperiul Roman, în timp ce mama sa, Elena, este creditată cu găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim. Datorită acestor merite, cei doi sunt numiți de biserică „întocmai cu apostolii”.

Tradițiile populare românești pentru această zi includ salutul specific „Hristos S-a Înălțat!”, la care se răspunde cu „Adevărat S-a Înălțat!”, formulă folosită până la sărbătoarea Rusaliilor. În comunitățile rurale, oamenii sfințesc frunze de nuc, tei sau paltin pentru a le pune la ferestre și porți, crezând că acestea oferă protecție gospodăriei.

De asemenea, vechile obiceiuri de Înălțare interzic muncile grele la câmp și impun un regim de odihnă pentru animalele de tracțiune. În memoria celor trecuți în neființă, credincioșii obișnuiesc să împartă la biserică pachete conținând pâine, brânză și ceapă verde.