În anul 2026, creștinii ortodocși și cei catolici vor sărbători Paștele la date separate, cu un decalaj de o săptămână între cele două celebrări. Astfel, Învierea Domnului va fi marcată de credincioșii catolici pe 5 aprilie, în timp ce ortodocșii o vor celebra pe 12 aprilie.

Pentru credincioșii de rit catolic, prima zi de Paște va fi duminică, 5 aprilie 2026, iar a doua zi, Lunea Paștelui, va fi pe 6 aprilie, zi liberă în numeroase state europene. În schimb, comunitățile ortodoxe, inclusiv cea majoritară din România, vor sărbători Învierea Domnului duminică, 12 aprilie 2026, urmată de Lunea Paștelui pe 13 aprilie.

Această neconcordanță provine din metodele de calcul distincte pe care le folosesc cele două Biserici. Un motiv principal este legat de utilizarea a două calendare diferite: Biserica Ortodoxă se ghidează după calendarul iulian pentru stabilirea datei Paștelui, în timp ce Biserica Catolică folosește calendarul gregorian, între care există un decalaj de 13 zile.

De asemenea, data Paștelui este stabilită în funcție de prima lună plină de după echinocțiul de primăvară, iar modul de calcul al acesteia variază între cele două tradiții. Un alt factor determinant pentru Biserica Ortodoxă este regula conform căreia Învierea Domnului nu poate fi celebrată înainte de Paștele evreiesc, ceea ce poate duce la amânări suplimentare.

În ciuda diferențelor de calendar, semnificația spirituală a sărbătorii rămâne aceeași pentru toți creștinii: biruința vieții asupra morții și a luminii asupra întunericului. Atât ortodocșii, cât și catolicii participă la slujbe speciale în noaptea de Înviere și celebrează acest moment alături de familie și apropiați.

În România, sărbătoarea este marcată de tradiții adânc înrădăcinate, precum vopsirea ouălor roșii, prepararea cozonacilor și sfințirea bucatelor la biserică. Aceste obiceiuri, transmise de la o generație la alta, reflectă credința și speranța care definesc cea mai importantă sărbătoare a creștinătății.