Perspectiva apariției primelor cireșe românești pe tarabe este strâns legată de condițiile meteorologice din perioada următoare. Vlad Gheorghe, președintele OIPA Legume Fructe, a estimat că fructele autohtone vor fi disponibile în piețe după data de 15 mai, în funcție de evoluția temperaturilor, conform informațiilor publicate de România TV.
Specialiștii anticipează o recoltă normală pentru acest an, în contextul lipsei unor fenomene meteo extreme care să afecteze livezile. Datele organizației indică faptul că, la nivel național, suprafața cultivată cu cireși se ridică la aproximativ 1.000 de hectare, cele mai extinse plantații atingând 25-30 de hectare. Totuși, la nivel general, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru anul 2024 o producție totală de 63.952 de tone de cireșe și vișine, obținută de pe o suprafață de 140.000 de hectare ocupată cu pomi fructiferi.
Deficitul de producție rămâne o problemă majoră pentru piața internă, Vlad Gheorghe explicând că „producția locală nu acoperă necesarul de consum. Ar trebui undeva la 30.000 de hectare” pentru a satisface cererea românilor. Din acest motiv, România depinde masiv de importuri, principalii furnizori fiind Grecia, Moldova, Ungaria, Germania și Spania.
În ceea ce privește costurile, reprezentanții producătorilor estimează că prețurile la poarta livezii nu vor suferi modificări majore față de sezonul precedent. În luna mai, prețul mediu la producător este estimat la aproximativ 20 de lei pe kilogram, urmând ca în iunie acesta să se reducă la un interval cuprins între 12 și 15 lei.
„Prețurile nu vor sări de 20 de lei la producător însă, desigur, prețul la comerciant depinde de acesta”, a subliniat președintele OIPA, potrivit Economica.net. Această diferență explică de ce prețul final de la tarabă sau din supermarket poate fi semnificativ mai mare decât cel plecat din fermă.
Dependența de fructele aduse din străinătate se reflectă și în datele financiare. În 2025, România a importat circa 5.270 de tone de cireșe proaspete, pentru care a plătit 12,9 milioane de euro. În contrast, cifrele privind exporturile sunt modeste, cu doar 365,1 tone trimise peste graniță, generând încasări de 1,6 milioane de euro. Această discrepanță a dus la un deficit comercial de 11,3 milioane de euro pe acest segment.