Biserica Ortodoxă Română îi comemorează, la data de 21 octombrie, pe Sfinții Mărturisitori Ardeleni, care au apărat credința ortodoxă în Transilvania în secolul al XVIII-lea. În rândul acestora se numără Visarion Sarai, Sofronie și Oprea Miclăuș, canonizați în 1955, alături de preoții Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, trecuți în rândul sfinților în 1992. Toți au fost figuri centrale în opoziția față de uniație, procesul de trecere la confesiunea greco-catolică.
Sfântul Visarion Sarai, de origine vlah din Bosnia, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sfântul Sava din Țara Sfântă în 1738. După o perioadă de sihăstrie în Serbia, unde a dobândit faima de făcător de minuni, a fost hirotonit preot. Patriarhul sârb de la Carloviț i-a încredințat misiunea de a merge în Banat și Transilvania pentru a-i sprijini pe românii ortodocși în fața presiunilor de a trece la uniație.
Începând din ianuarie 1744, Sfântul Visarion a călătorit prin Banat și Transilvania, predicând în localități precum Timișoara, Lipova, Deva, Orăștie și Săliștea Sibiului. El îndemna mulțimile să rămână fidele „legii străbune”. Activitatea sa a atras atenția autorităților austriece, care l-au arestat la 26 aprilie 1744. A fost dus la Viena, judecat și închis în temnița de la Kufstein, unde a murit după un an de tortură.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în februarie 1950, declarându-l „sfânt mărturisitor”, pentru rolul său de „mare luptător şi apostol al unităţii ortodoxe, împotriva dezbinării uniate din ţara noastră, întorcând zeci de sate ortodoxe la Biserica mamă”, conform „Vieților Sfinților”.
Originar din Cioara-Sebeș, județul Alba, Cuviosul Sofronie a devenit monah într-o sihăstrie din Țara Românească. În 1756, s-a întors în satul natal, unde a fondat un schit cunoscut ca „Schitul Cioara”. Din 1759, el a devenit liderul mișcării populare împotriva uniației în Transilvania, organizând sinoade locale în care se decidea revenirea la Ortodoxie și se cereau libertate religioasă și restituirea bisericilor. Cel mai important sinod a avut loc la Alba Iulia în 1761. Ulterior, Sfântul Sofronie s-a retras la Mănăstirea Curtea de Argeș, unde a și murit.
„Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1955, numărându-l în ceata sfinţilor mărturisitori şi se face pomenirea lui la 21 octombrie”, menționează „Viețile Sfinților”.
Sfântul Mucenic Oprea Miclăuș din Săliște și preotul Moise Măcinic din Sibiel au avut un destin comun în lupta pentru Ortodoxie. Oprea Miclăuș a mers de mai multe ori la Viena pentru a înainta Curții imperiale memorii în numele românilor transilvăneni. Preotul Moise Măcinic, hirotonit la București, a fost și el un opozant vocal al uniației, fiind închis pentru 17 luni la Sibiu. În 1752, cei doi au fost delegați să prezinte împărătesei Maria Tereza plângerile ortodocșilor din sudul Transilvaniei. Ambii au fost arestați la Viena și închiși în fortăreața Kufstein.
Potrivit doxologia.ro, cererile ulterioare pentru eliberarea lor au rămas fără răspuns. Chiar și în 1784, soția lui Oprea, Stana, cerea eliberarea sa după 32 de ani de detenție, dar conducerea închisorii a raportat că nu se mai știa nimic despre el. „Înseamnă că amândoi şi-au sfârşit zilele în temniţa de la Kufstein, jertfindu-şi viaţa pentru credinţa ortodoxă, câştigând însă cununile muceniciei”.
Preotul Ioan din Galeș, hirotonit tot în Țara Românească din cauza lipsei unui ierarh ortodox în Transilvania, a fost un alt apărător fervent al credinței. A fost arestat în 1756 și dus în lanțuri la Sibiu. A fost încarcerat inițial la Deva, apoi transferat, la fel ca alți mărturisitori, în închisoarea de la Kufstein, unde și-a găsit sfârșitul.