Fenomenul emigrației continuă să marcheze profund societatea românească, datele recente indicând o pierdere masivă de capital uman, dar și o dependență economică tot mai mare de resursele trimise în țară de cei plecați. Un studiu realizat de experții de la EY, preluat de Adevarul.ro, arată că peste 2,3 milioane de români și-au stabilit reședința în afara granițelor în ultimele două decenii, generând un impact major asupra structurii demografice și a pieței muncii.
Conform cercetării, exodul populației a fost vizibil accelerat după anul 2008, țintele principale fiind tinerii și profesioniștii înalt calificați din domenii precum ingineria, IT-ul sau serviciile profesionale. Aceștia pleacă în căutarea unor salarii competitive și a unor standarde de viață superioare. În anul 2024, numărul celor care au ales calea străinătății a ajuns la 229.180 de persoane, ceea ce reprezintă o creștere de 13% față de cifrele raportate în 2022.
Deși plecarea forței de muncă lasă goluri imense în economie, diaspora rămâne un pilon financiar esențial. Remitențele trimise de români au atins în 2024 un nivel record de aproximativ 9,5 miliarde USD, sumă care depășește cu 67% valoarea investițiilor străine directe. Acești bani susțin direct consumul intern și micile afaceri de familie, fiind o sursă vitală de finanțare externă pentru România.
Analiza EY evidențiază cinci tendințe critice care definesc în prezent acest proces:
1. Îmbătrânirea profilului celor care pleacă: Deși tinerii sub 39 de ani rămân cel mai numeros grup de emigranți, se remarcă o creștere a ponderii persoanelor din segmentele de vârstă 40-59 ani și peste 60 de ani.
2. Scăderea apetitului migrator în rândul tinerilor: Ponderea tinerilor dornici să părăsească țara este în ușoară scădere față de perioadele anterioare, fapt ce ar putea indica o schimbare a oportunităților locale sau a preferințelor personale, deși pierderea acestui segment rămâne o lovitură pentru inovație.
3. Puterea financiară a diasporei: Cele 9,5 miliarde de dolari trimise acasă reprezintă un motor economic mai puternic decât capitalul adus de investitorii străini, sprijinind sustenabilitatea gospodăriilor.
4. Potențialul de repatriere: Există o tendință de revenire în țară a unor emigranți, însă experții avertizează că România nu are politici coerente de reintegrare, spre deosebire de Polonia, care oferă facilități fiscale și locuințe pentru a-și aduce cetățenii înapoi.
5. Declinul demografic sever: Combinarea emigrației cu natalitatea scăzută a dus la o inversare a piramidei vârstelor. Vârsta medie a populației rezidente a crescut de la 37 de ani în 2005 la 42 de ani în 2025, punând o presiune insuportabilă pe sistemele de pensii și sănătate.
„România, cu o populație rezidentă în scădere la puțin peste 19 milioane (la 1 ianuarie 2025, cu aproape 0,2% mai puțin față de anul anterior), ar putea beneficia de această dinamică, transformând emigrarea în oportunități prin repatriere și imigrație strategică”, se precizează în studiul EY. Specialiștii subliniază necesitatea unor programe de reintegrare cu stimulente fiscale și a unei colaborări mai strânse între autorități și mediul de afaceri pentru a gestiona criza forței de muncă.
În timp ce restul Europei utilizează migrația pentru a combate îmbătrânirea populației, studiul concluzionează că România trebuie să facă urgent tranziția de la un stat care doar pierde cetățeni la unul capabil să îi atragă și să îi păstreze, pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.