Fenomenele meteo extreme, caracterizate prin suprapunerea valurilor de căldură cu seceta severă, amenință echilibrul global, avertizează specialiștii. Potrivit unei analize publicate de cercetătoarea Monica Ioniță Scholz pentru Infoclima, acest tip de eveniment compus nu reprezintă doar o cumulare de factori, ci generează consecințe mult mai vaste.
„Combinația nu este o simplă adunare a două probleme. Efectele sunt mult mai grave decât suma lor. Riscul de incendii crește exponențial, producția agricolă este compromisă într-un timp record. Mortalitatea legată de căldură escaladează. Rezervele de apă se epuizează”, a explicat Monica Ioniță, coautoare a studiului și cercetătoare în cadrul Institutului Alfred Wegener din Bremerhaven, conform Gândul.ro.
Echipa de experți a utilizat 152 de simulări bazate pe opt modele climatice, concluzionând că activitățile umane și emisiile de gaze cu efect de seră reprezintă cauza principală a intensificării acestor fenomene. Studiul evidențiază mai multe scenarii socio-economice (SSP) care estimează numărul persoanelor afectate până în anul 2100.
Într-un scenariu de mijloc (SSP2-4.5), care urmează tendințele actuale, o încălzire globală de 1,5°C ar expune circa 500 de milioane de oameni la temperaturi extreme. Dacă pragul urcă la 2,7°C, numărul persoanelor afectate ar putea depăși 2,6 miliarde. În variantele cele mai pesimiste, bazate pe utilizarea intensivă a combustibililor fosili sau pe lipsa cooperării internaționale, expunerea populației ar fi de până la 6 ori mai mare decât în cazul unui scenariu sustenabil.
Datele analizate pentru o populație estimată la 9,5 miliarde de locuitori arată că respectarea Acordului de la Paris (limitarea la 1,5°C) ar proteja majoritatea oamenilor, menținând numărul celor afectați între 800 de milioane și un miliard. Totuși, politicile climatice actuale ne plasează pe o traiectorie de 2,7°C, ceea ce înseamnă că aproximativ 18,4% din populație va suferi din cauza binomului caniculă-secetă.
Regiunile cele mai vulnerabile au fost identificate în Africa, nordul Americii de Sud, Peninsula Arabică și nordul Australiei. În zonele tropicale, probabilitatea unor astfel de evenimente a crescut deja de peste trei ori față de intervalul 1961–1990. Cercetătorii avertizează că state precum Mauritius și Vanuatu vor înregistra cele mai drastice creșteri ale frecvenței fenomenelor extreme.
Studiul introduce și conceptul de responsabilitate individuală: emisiile generate de-a lungul vieții de numai 3,4 cetățeni obișnuiți sunt suficiente pentru a supune o altă persoană la condiții climatice extreme. În cazul unui cetățean american, acest raport scade la doar 1,2 persoane.
Monica Ioniță subliniază necesitatea unor măsuri politice urgente care să vizeze nu doar reducerea emisiilor marilor poluatori, ci și susținerea țărilor aflate în curs de dezvoltare, care sunt cele mai expuse deși au contribuit cel mai puțin la criza climatică. În absența unor strategii de protecție, până la finalul acestui secol, mai mult de jumătate din populația lumii ar putea fi afectată direct de episoade concomitente de caniculă și secetă.