Cercetătorii de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF), au identificat microplasticele din aer, provenite în special din degradarea cauciucurilor şi a deşeurilor, ca o posibilă cauză a unor tipuri de cancer precum cel pulmonar şi cel de colon, pentru care nu există explicaţii genetice sau legate de stilul de viaţă. Studiul a fost realizat pe baza analizei a peste 3.000 de cercetări şi subliniază rolul acestor particule minuscule în apariţia inflamaţiilor cronice şi a altor afecţiuni grave.
Microplasticele, fragmente de plastic cu diametrul mai mic de 5 mm, sunt omniprezente în mediul înconjurător şi provin din surse variate, precum ambalajele alimentare, jucăriile, hainele, filtrele de ţigări şi anvelopele auto. Fricţiunea produsă între anvelope şi suprafaţa drumului eliberează aceste particule în aer, contaminând astfel atmosfera, dar şi alimentele şi apa consumate zilnic.
Potrivit studiului publicat în revista Environmental Science & Technology, microplasticele pătrund în organism şi se pot acumula în organe vitale, generând inflamaţii sistemice. Aceasta poate conduce la leziuni ireversibile ale ţesuturilor, inclusiv la nivelul ficatului şi inimii, şi creşte riscul apariţiei unor boli grave, inclusiv cancer.
Cercetătorii de la UCSF au concluzionat că expunerea la microplastice este „suspectată” a fi implicată în dezvoltarea cancerului pulmonar şi de colon, în afecţiuni respiratorii cronice, precum şi în probleme de fertilitate atât la femei, cât şi la bărbaţi. Studiile anterioare au identificat particule microplastice chiar şi în creier şi în placenta femeilor, iar impactul asupra sănătăţii publice este estimat la 289 de miliarde de dolari anual doar în Statele Unite.
„Aceste microplastice sunt practic poluarea aerului cu particule, iar noi ştim că acest tip de poluare a aerului este dăunător”, a declarat Tracey J. Woodruff, profesor de obstetrică, ginecologie şi ştiinţe ale reproducerii la UCSF şi autor principal al studiului.
De remarcat este faptul că, în timp ce numeroase tipuri de cancer sunt în scădere, incidenţa cancerului de colon creşte, în special în rândul persoanelor tinere, iar cazurile de cancer pulmonar la nefumători sunt de asemenea în creştere, fenomene care au pus în dificultate comunitatea medicală.
Revizuirea a evidenţiat o asociere puternică între microplastice şi perturbarea stratului protector de mucus din colon, facilitând astfel dezvoltarea tumorilor. Cercetătorii au mai observat că aceste particule pot provoca moartea celulelor intestinale, inflamaţii cronice şi afectarea sistemului imunitar al tubului digestiv.
În ceea ce priveşte sistemul reproductiv, microplasticele pot influenţa negativ echilibrul hormonal, calitatea şi numărul spermei la bărbaţi, precum şi funcţia ovarelor şi a placentei la femei. Unele studii au raportat o legătură între prezenţa microplasticelor în placentă şi greutatea mică la naştere, precum şi între microplasticele din lichidul amniotic şi naşterea prematură.
Expunerea la microplastice este „suspectată” a afecta funcţia pulmonară, provocând inflamaţii la nivelul căilor respiratorii şi leziuni pulmonare cronice care pot creşte riscul dezvoltării cancerului pulmonar. Cercetătorii au subliniat că aceste particule reprezintă o formă de poluare a aerului ce are efecte nocive demonstrate asupra sănătăţii umane.
Microplasticele sunt detectate în aer, apă, sedimente şi alimente, fiind răspândite în întreaga lume, inclusiv în zone izolate precum Antarctica, tranşeele oceanice adânci şi gheaţa marină arctică. Datorită dimensiunilor reduse, aceste particule pătrund cu uşurinţă în corpul uman, fiind găsite în placenta, laptele matern şi ficatul uman.
Producţia globală anuală de plastic se apropie de 460 de milioane de tone metrice şi se estimează că va atinge 1,1 miliarde de tone până în 2050, sporind astfel riscul expunerii crescute la microplastice.
Studiul realizat de echipa condusă de Tracey J. Woodruff este prima revizuire sistematică a impactului microplasticelor asupra sănătăţii folosind metode aprobate de Academia Naţională de Ştiinţe din Statele Unite. Deşi majoritatea cercetărilor au fost efectuate pe animale, concluziile sunt considerate relevante şi pentru oameni, care sunt expuşi la riscuri similare.
„Îndemnăm agenţiile de reglementare şi liderii politici să ia în considerare dovezile din ce în ce mai numeroase privind efectele nocive ale microplasticelor asupra sănătăţii, inclusiv cancerul de colon şi pulmonar”, a declarat Nicholas Chartres, primul autor al studiului şi profesor la Universitatea din Sydney, Australia.