Marea actriță Adela Mărculescu s-a stins din viață, anunțul fiind făcut joi de reprezentanții Teatrului Național din București. „Lumea teatrului românesc este mai săracă. S-a stins din viață marea actriță Adela Mărculescu, o figură de o distincție aparte, ale cărei eleganță, rigoare și pasiune au marcat generații întregi de spectatori.”, au transmis aceștia pe rețelele sociale.
Cei care doresc să îi aducă un ultim omagiu o vor putea face începând de vineri, 24 iulie, când trupul neînsuflețit al actriței va fi depus la Biserica Sfântul Gheorghe din București, începând cu ora 12:00. Ceremonia de înmormântare este programată pentru sâmbătă, 25 iulie, de la ora 10:00, la Cimitirul Bellu.
Absolventă a promoției din 1959, la clasa maestrului Alexandru Finți, Adela Mărculescu și-a început activitatea la Teatrul Național „I.L. Caragiale” în anul 1964, instituție de care și-a legat întreaga carieră, având o activitate de peste 60 de ani pe această scenă.
De-a lungul timpului, actrița a interpretat numeroase roluri importante din dramaturgia românească și universală în spectacole precum „Idiotul”, „Take, Ianke și Cadîr”, „Gaițele”, „Idolul și Ion Anapoda”, „Electra – O trilogie antică”, „Vrăjitoarele din Salem” sau „Dulcea pasăre a tinereții”. Până în acest an, ea a continuat să urce pe scenă, fiind distribuită în spectacolele „Cursa de șoareci” și „Titanic vals”.
Adela Mărculescu a avut și apariții memorabile în cinematografie, în producții precum „Șapte băieți și o ștrengăriță”, „Declarație de dragoste”, „Alo, aterizează străbunica!” și „Surorile”. Pentru întreaga sa activitate artistică a primit distincții precum Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, titlul de Cetățean de Onoare al Capitalei și Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate, acordat în 2020.
Reprezentanții Teatrului Național au adus un ultim omagiu: „Adela Mărculescu a ars pentru teatru cu o vitalitate exemplară, refuzând să părăsească scândura pe care a iubit-o atât de mult. Prin plecarea Adelei Mărculescu, cortina coboară peste o întreagă epocă de aur a teatrului românesc. Ne plecăm cu adâncă recunoștință în fața memoriei sale.”