În România au fost înregistrate 10.570 de cazuri de gripă clinică în săptămâna 29 decembrie 2025 – 4 ianuarie 2026, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică prezentate de BZI. Numărul este de aproape patru ori mai mare decât media ultimelor cinci sezoane și de peste două ori mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului precedent.

În același interval au fost raportate opt decese asociate gripei, bilanțul sezonului ajungând la 11. Specialiștii avertizează că cifrele ar putea fi subestimate, deoarece, în perioadele aglomerate sau în timpul sărbătorilor, mulți pacienți nu ajung la medic ori nu sunt testați.

Medicul infecționist Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș”, descrie o presiune ridicată asupra sistemului medical și un număr de cazuri mult peste nivelul normal. Potrivit acestuia, sezonul gripal se află de câteva săptămâni într-o perioadă de intensitate maximă.

La Institutul „Matei Balș” se înregistrează zilnic cel puțin 100 de prezentări cu infecții respiratorii acute, cele mai multe fiind legate de gripă, a precizat Marinescu.

Potrivit explicațiilor medicilor relatate de BZI, denumirea „super-gripa K” este folosită pentru varianta dominantă a virusului gripal din acest sezon. Aceasta nu reprezintă o boală nouă, ci o formă mai răspândită și mai contagioasă a gripei A.

„Gradul de contagiozitate e mare, tulpina K este o tulpină mutantă”, a precizat medicul de familie Sandra Alexiu. Simptomele sunt asemănătoare celor ale gripei clasice, dar pot avea o intensitate mai mare, potrivit materialului citat.

Adrian Marinescu a explicat că gripa poate provoca atât simptome respiratorii, cât și digestive. În cazul multor copii, debutul bolii se manifestă doar prin simptome digestive, a arătat medicul.

Sandra Alexiu a subliniat că gripa nu trebuie confundată cu o simplă răceală sau cu o viroză de sezon manifestată prin nas înfundat. Ea a descris cazuri cu febră de 39,6 grade, greu de suportat mai ales de adulți, și cu o stare care îi obligă pe bolnavi să rămână la pat.

Și persoanele vaccinate pot face gripă, fenomen pe care Sandra Alexiu îl explică prin „drift” viral. Potrivit medicului, acesta presupune mutații minore ale virusului, dar suficient de importante pentru a reduce eficacitatea vaccinului care conținea tulpina inițială, nemutantă.

Medicii citați în material susțin însă că vaccinarea rămâne utilă pentru protecția împotriva formelor grave și a complicațiilor, chiar dacă nu exclude îmbolnăvirea. Adrian Marinescu a precizat că probabilitatea unei forme severe, care să pună viața în pericol, este mult mai mică în cazul persoanelor vaccinate.

În privința accesului la îngrijire, Sandra Alexiu recomandă ca pacienții să contacteze mai întâi medicul de familie, fără să meargă automat la camera de gardă sau să cheme ambulanța. Un specialist poate explica pașii de urmat, iar dacă identifică semne de alarmă, va îndruma pacientul către îngrijirea necesară.

Medicul de familie a atras atenția asupra unor greșeli, precum citirea incorectă a temperaturii sau administrarea antitermicelor de la 37,2 grade Celsius. Potrivit acesteia, administrarea lor la această temperatură poate încetini reacția naturală a organismului.

Sandra Alexiu a afirmat că antiviralul este eficient numai dacă este administrat în primele 24–48 de ore și a avertizat că nu trebuie considerat un leac universal.

Potrivit BZI, autoritățile continuă să monitorizeze situația, iar medicii recomandă prudență, igienă și vaccinare, mai ales pentru persoanele vulnerabile. La momentul relatării, sezonul gripal era încă în desfășurare, iar specialiștii avertizau că numărul cazurilor ar putea rămâne ridicat și în perioada următoare.