În data de 30 iunie 2026, România se confruntă cu un scenariu dificil pe piața energiei electrice, fiind nevoită să importe curent la prețuri prohibitive, care ating 5,2 lei/kW în timpul serii, în ciuda faptului că exportă energie ieftină pe parcursul zilei.

Problema principală rezidă în carența sistemelor de stocare, esențiale pentru a prelua surplusul produs de panourile fotovoltaice în timpul orelor de vârf solar. Această incapacitate de a păstra energia pentru perioadele de consum intens, accentuate acum de caniculă, obligă țara să apeleze la importuri costisitoare pentru a echilibra cererea.

Conform datelor furnizate de Newsweek.ro, prețul mediu pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la București pentru data de 30 iunie 2026 a urcat la 293,44 euro/MWh, marcând o creștere de 31,2% comparativ cu ziua anterioară. Seara, importurile pot costa până la 1.015,65 euro/MWh, acest fenomen fiind generat de temperaturile extreme care afectează randamentul centralelor nucleare și al panourilor solare, coroborat cu debitul scăzut al Dunării și revizia programată a uneia dintre unitățile de la Cernavodă.

Spre deosebire de România, Bulgaria și-a consolidat poziția de „Baterie a Balcanilor”, investind masiv – peste 2 miliarde de euro din fonduri private și PNRR – în capacități de stocare. În prezent, sistemele bulgărești de stocare reprezintă peste 16% din capacitatea energetică a țării, o performanță ce constituie un record mondial la nivel de penetrare în sistemele energetice.

Astfel, în timp ce România vinde energie solară la prețuri mici la prânz, ajunge să recupereze necesarul din Bulgaria seara, plătind un preț de aproape șapte ori mai mare. Bulgaria a depășit astfel mari puteri economice, precum Germania sau chiar China, în privința raportului dintre capacitatea de stocare în baterii și dimensiunea economiei sau a sistemului energetic național, devenind un centru regional de echilibrare.