Credincioșii ortodocși îl celebrează pe data de 23 mai 2026 pe Sfântul Cuvios Mihail Mărturisitorul, conform calendarului religios. Acesta a rămas în istoria Bisericii drept un apărător neînfricat al cultului icoanelor în perioada iconoclastă.

Sfântul Mihail a trăit în veacul al IX-lea, fiind recunoscut încă din tinerețe pentru conduita sa pioasă și smerenie. Calitățile sale duhovnicești l-au condus către treapta de episcop al Sinadei, fiind hirotonit în această demnitate de către Patriarhul Tarasie.

Potrivit informațiilor publicate de Stirile Kanal D, viața sfântului a fost marcată de persecuțiile din timpul împăratului Leon Armeanul. Deoarece s-a opus ferm distrugerii icoanelor, ierarhul a fost destituit și condamnat la exil. Sfântul Mihail a îndurat privațiuni și suferințe fizice pentru convingerile sale, trecând la cele veșnice ca un martir al dreptei credințe.

În prezent, moaștele sale, mai exact capul sfântului, sunt conservate la Marea Lavră din Muntele Athos. Totuși, figura sa este strâns legată și de istoria poporului român, moaștele sale fiind purtate în procesiuni prin Țările Române ca sprijin spiritual în perioade critice.

Documentele istorice atestă că rămășițele sale sfinte au fost invocate simbolic pentru a stopa invaziile lăcustelor care distrugeau agricultura. O primă astfel de delegație cu moaștele sfântului a avut loc în 1641, sub autoritatea domnitorului Matei Basarab.

Ulterior, astfel de evenimente religioase s-au repetat și în perioadele în care la conducerea țării s-au aflat Constantin Brâncoveanu sau Nicolae Mavrocordat, Sfântul Mihail fiind considerat un ocrotitor împotriva calamităților naturale și a sărăciei.