Pe 21 mai, Biserica Ortodoxă celebrează cu deosebită cinstire Sfinții Împărați Constantin și Elena, figuri esențiale în promovarea creștinismului în Imperiul Roman și răspândirea credinței creștine. Anul viitor, această sărbătoare importantă, marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, va fi prăznuită într-o zi de miercuri, zi de post obișnuită, însă Biserica acordă dezlegare la pește, reflectând astfel rangul înalt al evenimentului.
Credincioșii sunt îndrumați să respecte rânduiala bisericească în momentul în care oferă de pomană. În această zi, se pot împărți atât mâncăruri de post, cât și preparate pe bază de pește, în conformitate cu dezlegarea specifică sărbătorii.
Pe lângă alimente, tradiția impune și oferirea de icoane ale Sfinților Constantin și Elena, cruciulițe, lumânări, candele, flori și alte obiecte de cult, ca mijloace de pomenire a celor adormiți sau ca acte de milostenie.
În folclor, sărbătoarea este cunoscută sub denumirile de Constantin Graur sau Constantinul Puilor, legându-se de păsările sălbatice care, în această zi, își învață puii să zboare. Pentru mulți agricultori, 21 mai reprezintă o zi de odihnă, evitându-se lucrul câmpului pentru a preveni pagubele cauzate de păsări.
În unele regiuni, această dată este considerată ultima potrivită pentru semănatul porumbului, ovăzului și meiului, fiind crezut că semințele puse după această zi „se usucă și nu rodește”. Viticultorii respectă cu strictețe această zi pentru a proteja viile de invazia graurilor, ce pot distruge recoltele.
În plus, păstorii profită de această zi pentru a desemna baciul turmei, a stabili amplasarea stânelor și a organiza paza în perioada pășunatului.
În unele zone, oamenii aprind focuri mari în curți sau în fața caselor, simbolizând protecția împotriva duhurilor rele, iar femeile tămâiază gospodăria și o stropesc cu agheasmă, cu scopul de a alunga energiile negative și a aduce binecuvântare.
În ziua sărbătorii, mulți credincioși rostesc o rugăciune specială adresată Sfinților Constantin și Elena, considerați ocrotitori ai bisericilor, familiilor și celor aflați în dificultate. Textul rugăciunii, preluat de pe doxologia.ro, este următorul:
„Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi.
Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.”
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena reprezintă nu doar un moment de comemorare istorică și religioasă, ci și o ocazie pentru fapte de milostenie și reflecție sufletească. Prin oferirea pomenilor, rostirea rugăciunilor și respectarea tradițiilor, credincioșii își exprimă recunoștința față de memoria celor dragi și onorează modelul de credință transmis de cei doi sfinți împărați.