Trecerea la ora de vară pentru anul 2026 este programată pentru sfârșitul lunii martie, moment care aduce zile cu mai multă lumină naturală, dar și o oră de somn în minus. Potrivit informațiilor publicate de Cancan.ro, această modificare a programului este așteptată anual cu sentimente mixte, fiind o sursă de bucurie pentru unii și un motiv de disconfort pentru alții.
Istoricul acestui concept pornește din anul 1784, când Benjamin Franklin a lansat proiectul „An economical Project”. Ideea sa viza optimizarea consumului de resurse și a uleiului utilizat pentru lămpi. În România, sistemul a funcționat inițial între anii 1932 și 1940, fiind reintrodus ulterior în 1979, după aderarea la Convenția fusurilor orare. Din 1998, calendarul s-a stabilizat: ora de vară se activează în ultima duminică din martie, iar cea de iarnă în ultima duminică din octombrie, regulă aplicată unitar în toate statele europene.
În anul 2026, schimbarea orei se va produce în noaptea de 28 spre 29 martie. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că ora 03:00 va deveni ora 04:00. Deși numărul orelor de lumină naturală rămâne același din punct de vedere solar, intervalul în care soarele este prezent pe cer se va prelungi spre seară, oferind senzația unor zile mai lungi.
Efectele asupra sănătății sunt însă atent monitorizate de medici, care susțin că adaptarea organismului la noul orar poate declanșa diverse simptome. Printre cele mai frecvente se numără insomnia, astenia, anxietatea, stările depresive și tulburările de natură emoțională. De asemenea, experții atrag atenția că anumite persoane sunt expuse unui risc mai mare de a dezvolta complicații cardiace din cauza acestui stres fiziologic.
Impactul trecerii la ora de vară se resimte inclusiv în siguranța publică. Analizele statistice au arătat că în prima zi de luni de după modificarea orei se constată o creștere a numărului de accidente pe drumurile publice. Principalul factor identificat este oboseala acumulată de conducătorii auto, generată de reducerea timpului de odihnă nocturnă.