Veste uriașă pentru părinți! Se dau noi zile libere plătite. Cine sunt norocoșii care stau acasă pe banii statului?

Ultimele articole

15:30
Scrie un titlu clickbait pentru articolul de mai jos, care se oprește exact înainte de informația-cheie și se termină obligatoriu cu „…”. Reguli (scrie doar titlul): Fără explicații / comentarii / subtitluri. Titlul trebuie să creeze curiozitate și să „taie” fix înainte de detaliul important. Ultimele 3 caractere trebuie să fie „…” (fără alt text după). Nu adăuga citate. Evită cuvinte: „Șocant”, „Alertă”, „ULTIMA ORĂ”, „Știrea momentului” etc. Nu include locația. Scurt și cu impact; max. 12–14 cuvinte; majuscule pe 1–3 cuvinte. Articol:

Lista documentelor necesare pentru schimbarea cărții de identitate în 2026 variază în funcție de motivul solicitării unui nou act. Unde se depun actele și care sunt documentele necesare?

Procedura diferă dacă este vorba despre modificarea domiciliului, schimbarea numelui sau înlocuirea documentului expirat, deteriorat, pierdut ori furat.

Schimbarea buletinului în 2026

În contextul noilor reglementări europene, procesul de actualizare a actelor de identitate devine obligatoriu pentru toți cetățenii români până în anul 2031.

Conform unui regulament al Uniunii Europene, România introduce treptat cartea electronică de identitate, care include elemente biometrice precum imaginea facială, amprentele a două degete și semnătura digitală.

Toate actele de identitate emise în formatul actual își pierd valabilitatea la 3 august 2031, termen stabilit pentru alinierea la standardele europene privind documentele de identitate. Astfel, cetățenii trebuie să își preschimbe buletinele până la această dată.

Procedura de schimbare a buletinului în 2026

Schimbarea domiciliului sau modificarea denumirii ori numerotării străzii impune actualizarea documentului de identitate. În situația în care solicitantul nu este proprietarul locuinței, este necesară prezența găzduitorului la ghișeu, cu actul său de identitate, pentru a semna declarația privind stabilirea domiciliului.

Pentru această procedură sunt necesare cererea tip, actul de identitate vechi, certificatele de stare civilă, documentele care atestă adresa și dovada achitării taxei.

Unde se depun actele și care sunt documentele necesare

În ceea ce privește costurile, prima carte electronică de identitate este gratuită pentru persoanele care au împlinit 14 ani. Pentru eliberarea unui nou document electronic, taxa este de 70 de lei, sumă aplicată și în cazul minorilor sub 14 ani. Contravaloarea se achită la unitățile CEC Bank sau la terminalele SelfPay.

Cartea de identitate simplă costă 40 de lei, iar cea provizorie are un tarif de 1 leu. Există categorii scutite de plată, precum copiii instituționalizați, persoanele cu handicap grav sau accentuat, beneficiarii de ajutor social, persoanele reținute fără resurse financiare și victimele dezastrelor.

Pentru schimbarea buletinului expirat, legea prevede prezentarea la ghișeu cu cel puțin 15 zile înainte de expirarea valabilității. Sunt necesare cererea tip, actul vechi, certificatele de stare civilă, documentele privind domiciliul și dovada plății taxei. În cazul furtului, se adaugă dovada eliberată de poliție, precum și un document oficial cu fotografie pentru confirmarea identității.

Depunerea actelor se face personal la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de care aparține solicitantul. Pentru cetățenii aflați în străinătate, procedura poate fi realizată prin mandatar, pe baza unei procuri speciale autentificate la misiunea diplomatică. Programările online sunt disponibile în București și în mai multe județe, însă acestea se anulează automat dacă solicitantul nu ajunge la ora stabilită.

Valabilitatea actelor de identitate diferă în funcție de vârstă, de la doi ani pentru copiii sub doi ani, până la valabilitate nelimitată pentru persoanele peste 70 de ani. Cartea electronică de identitate poate avea valabilitate de un an în situațiile în care nu se pot preleva temporar amprentele.

CITEŞTE ŞI: Guvernul Bolojan a decis: ce categorie de români pot trăi cu o cotă de hrană de 32 lei/zi

Comuna din România în care locuitorii au ajuns să plătească 10.000 de lei impozit pentru locuințe. Oamenii acuză autoritățile locale

Părinții din România pot beneficia de zile libere plătite pentru a-și supraveghea copiii în situațiile în care școlile sunt închise din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Această facilitate este prevăzută de Legea nr. 19/2020 și devine aplicabilă în momentul în care autoritățile decid oficial suspendarea cursurilor din motive de siguranță.

Măsura este de actualitate în contextul avertizărilor de cod galben și portocaliu de ninsori, viscol și temperaturi scăzute, fenomene care pot determina inspectoratele școlare să oprească activitatea fizică în unitățile de învățământ. Potrivit publicației Ziar Obiectiv, care citează informații furnizate de avocatnet.ro, dreptul de a rămâne acasă cu cel mic este condiționat de caracterul oficial al deciziei de închidere a școlii.

Criterii de acordare a zilelor libere

Cadrul legal stabilește clar categoriile de beneficiari care pot solicita acest drept:

  • Părinții care au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscriși într-o formă de învățământ.
  • Părinții care au în îngrijire copii cu dizabilități, caz în care limita de vârstă este de 26 de ani.

O condiție obligatorie pentru a beneficia de aceste zile libere este ca natura activității profesionale a părintelui să nu permită munca de la distanță sau telemunca.

Limitări pentru anumite sectoare și situații familiale

Angajații din sectoarele esențiale ale economiei și serviciilor publice au un regim special. Aceștia pot primi zile libere doar cu acordul angajatorului. Domeniile vizate includ:

  • Sistemul energetic și unitățile cu foc continuu.
  • Transporturile publice, salubritatea și telecomunicațiile.
  • Asistența socială și distribuția de bunuri de strictă necesitate (alimente, medicamente, carburanți).

De asemenea, beneficiul nu se acordă dacă celălalt părinte este deja acasă, fiind în concediu de odihnă, concediu fără plată, concediu pentru creșterea copilului sau dacă activează ca asistent personal pentru unul dintre copiii aflați în întreținere.

Cuantumul indemnizației și modalitatea de plată

Părinții care stau acasă în aceste perioade primesc o indemnizație de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare. Totuși, legea impune un plafon maxim: suma nu poate depăși 75% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Indemnizația este achitată inițial de către angajator. Ulterior, companiile își pot recupera aceste cheltuieli prin decontare de la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.

Etichete:
© 2025-2026 Editorial.ro