În majoritatea regiunilor din România, credincioșii sărbătoresc astăzi ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel printr-o tradiție străveche: duc la biserică mere, colivă, colaci și miere în faguri pentru a fi sfințite, iar după slujbă aceste alimente sunt împărțite celor nevoiași în memoria celor adormiți. Această sărbătoare, care marchează mijlocul verii agricole, este încărcată de simboluri și obiceiuri ce reflectă legătura profundă dintre spiritualitate, natură și viața comunităților rurale.

Sfinții Apostoli Petru și Pavel – o zi cu semnificații profunde și obiceiuri populare

Conform tradiției populare, la miezul nopții cerurile se deschid, iar Sfântul Petru poate fi zărit pentru o clipă așezat la dreapta Tatălui. Sărbătoarea este asociată cu momentul secerișului, iar Sfântul Petru este considerat protectorul agriculturii și al recoltei. În această zi, gospodarii calcă ceapa și usturoiul pentru a asigura o recoltă bogată și sănătoasă.

O credință populară spune că atunci când Sfântul Petru plesnește din biciul său, scânteile care cad se transformă în licurici pe pământ, adăugând un element magic acestei sărbători.

Superstiții și obiceiuri legate de ziua Sfinților Petru și Pavel

Pe lângă ritualurile religioase, această zi este însoțită de numeroase superstiții legate de vreme, sănătate și prosperitate, conform tradiții-superstitii.ro:

• Persoanele cu pistrui sunt sfătuite să se spele pe față cu apă la miezul nopții, în momentul când cântă cocoșul, pentru a împiedica înmulțirea pistruilor.
• Dacă în ziua sărbătorii fulgeră, nucile și alunele vor fi viermănoase, avertizează credința populară.

De asemenea, în această zi este sărbătorită și ziua lupilor. Conform tradiției, nu se pun capcane și nici nu se împușcă lupii, pentru a-i îmblânzi și a preveni furtul vitelor din gospodării.

În mediul rural, mamele oferă fiicelor talismane speciale – o pungă roșie ce conține un cățel de usturoi și frunze de pelin. Acestea se păstrează timp de trei zile și au rolul de a proteja fetele de farmece și de iele, care le-ar putea aduce ghinion.

Restricții alimentare și credințe legate de natură

Tradiția populară mai spune că, începând cu data de 29 iunie, privighetorile și cucii încetează să mai cânte și se transformă în șoimi, revenind astfel la forma lor inițială de Buna Vestire. În acest interval, femeile sunt sfătuite să nu consume mere pentru a-și păstra sănătatea.

Din respect pentru sufletele celor plecați, fetele și femeile tinere nu au voie să mănânce mere până la ziua praznicului Sfinților Petru și Pavel, pentru a nu-i supăra pe răposați. După această dată, tinerele pot consuma mere, în timp ce femeile vârstnice vor putea mânca mere abia la sărbătoarea Sfântului Ilie.