Boboteaza, celebrată pe 6 ianuarie, marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă și momentul simbolic în care forțele malefice sunt alungate de pe pământ. Această sărbătoare creștină amintește de Botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului de către Ioan Botezătorul, fiind totodată ziua în care se săvârșește Sfințirea Mare a apei.
Conform tradiției populare, Boboteaza este însoțită de numeroase ritualuri și superstiții. În ajunul sărbătorii, credincioșii postesc pentru a atrage belșugul, iar preoții merg din casă în casă cu agheasmă. Irina Nicolau notează în „Ghidul sărbătorilor românești”: „Se zice că atunci când preotul aruncă în apă crucea dracii ies din apă şi o iau la fugă pe câmp. Nu-i văd decât lupii, care se iau după ei, le rup pântecele şi le varsă maţele.” Tot în această perioadă, fetele tinere își pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul sau leagă fire de in și cânepă de crucea preotului.
Un alt obicei spectaculos este recuperarea crucii aruncate de preot în ape înghețate. Bărbații care se aventurează în apă pentru a o aduce la mal primesc binecuvântarea bisericii și se spune că vor avea noroc tot anul. În trecut, acest gest era recompensat chiar de către domnitori. Totodată, se crede că fetele care alunecă pe gheață în această zi au șanse mari să se căsătorească în cursul anului respectiv.
Diferențele dogmatice apar între confesiuni: în timp ce ortodocșii pun accent pe Botezul Domnului, catolicii sărbătoresc Epifania, amintind de vizita magilor la pruncul Iisus. Romulus Antonescu explică în „Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti” că „atunci când oamenii strigă, după sfinţirea apei, „chiraleisam”, atunci diavolii fug şi se ascund”, acesta fiind motivul pentru care gospodarii stropesc cu apă sfințită animalele și uneltele.
Sărbătoarea continuă pe 7 ianuarie cu Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Tradiția spune că după această zi „se botează gerul”, iar temperaturile încep să crească. În zone precum Bucovina sau Transilvania, cei care poartă numele de Ion sunt sărbătoriți prin ritualuri specifice, precum „Udatul Ionilor”. Potrivit Observator, Sfântul Ioan este considerat Înaintemergătorul Domnului, cel care a pregătit calea pentru venirea Mântuitorului.