În fiecare an, pe data de 27 decembrie, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Ștefan, o sărbătoare de o importanță majoră ce urmează imediat după Nașterea Domnului. Această zi este dedicată primului martir al creștinătății, recunoscut ca un simbol al credinței de neclintit și al sacrificiului suprem.

Potrivit Noului Testament, Ștefan a fost unul dintre cei șapte diaconi aleși în Ierusalim pentru a-i ajuta pe apostoli. Din cauza predicilor sale despre Iisus Hristos, acesta a fost acuzat de blasfemie de către conducătorii iudei și condamnat la moarte prin lapidare, devenind astfel primul mucenic al Bisericii.

Pe lângă semnificația religioasă, ziua este marcată de tradiții populare menite să aducă liniște și prosperitate. Conform publicației Noutati.Info, un obicei esențial este dăruirea unei icoane sfințite sau a unei candele noi, aprinse. Se consideră că acest gest oferă protecție divină, sănătate rudelor bolnave și atrage sporul în gospodărie.

Sfântul Ștefan este, de asemenea, o zi dedicată reconcilierii. Credincioșii sunt îndemnați să pună capăt conflictelor vechi și să se împace cu persoanele cu care au avut neînțelegeri, armonia restabilită fiind văzută ca o binecuvântare pentru întregul an.

În regiunea Munteniei, tradiția locală include prepararea „pâinicilor lui Ștefan”, făcute dintr-un aluat asemănător cozonacului. Acestea au formă rotundă, amintind de pietrele folosite la uciderea sfântului. Unse cu miere și sfințite la biserică, pâinicile sunt oferite copiilor sărmani. Totodată, se obișnuiește împărțirea de mucenici cu nucă și miere pentru pomenirea celor trecuți în neființă, în special a celor care au avut un sfârșit tragic.