Autoritățile române analizează în prezent o propunere de sprijin financiar pentru plata facturilor de gaze naturale, vizând consumatorii cu venituri modeste în perspectiva viitorului sezon rece. Schema de ajutor prevede acordarea unui voucher în valoare de 100 de lei pe lună, însă, potrivit unei analize publicate de Playtech.ro, specialiștii din sectorul energetic avertizează că măsura ar putea fi mai degrabă una simbolică decât o soluție reală la problemele cetățenilor.
De acest sprijin ar putea beneficia persoanele ale căror venituri lunare nu depășesc pragul de 2.500 de lei. Totuși, Dumitru Chisăliță, expert în energie, subliniază că România are deja un cadru legal funcțional, respectiv Legea consumatorului vulnerabil, iar introducerea unui mecanism paralel nu ar face decât să complice sistemul prin birocrație inutilă și costuri administrative crescute. „În altă ordine de idei, dacă există o Lege a consumatorului vulnerabil, de ce să inventăm altă lege cu același scop?”, se întreabă acesta.
O critică majoră adusă inițiativei vizează originea banilor, existând riscul ca cetățenii să fie cei care, indirect, își finanțează propriul ajutor. Potrivit explicațiilor oferite de specialistul citat de publicația Adevărul, o creștere a prețului gazelor ar anula rapid beneficiul voucherului. „Aşa cum arată ofertele de preţ de astăzi la gaze, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună. Adică își va plăti propriul voucher!”, a declarat Dumitru Chisăliță.
În acest context, Asociația Energia Inteligentă (AEI) pledează pentru o actualizare a legislației existente în loc de măsuri cu caracter populist. Reprezentanții asociației insistă ca protecția socială să fie autentică și să provină, eventual, din fonduri private. „Să nu se vină cu ideea unui voucher care să fie de fapt plătit tot de consumatorul care-l primește. Suntem pentru vouchere dar finanțate din fonduri private. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns”, a punctat președintele AEI.
Din punct de vedere financiar, implementarea voucherului pentru cei aproximativ 500.000 de beneficiari estimați ar presupune un efort bugetar de circa 300 de milioane de lei pentru șase luni de iarnă. Totuși, calculele expertului indică faptul că statul ar rămâne pe plus. Dacă prețul gazului ajunge la 360 lei/MWh (TVA inclus), încasările suplimentare din TVA ar fi de 800 de milioane de lei. „Scăzând cele 300 milioane de lei pentru vouchere statul ar beneficia de 500 milioane de lei la bugetul de stat”, susține Chisăliță, adăugând că alte 2,8 miliarde de lei ar intra la buget din diferite taxe și impozite.
Specialistul subliniază și lipsa de echitate a unei sume fixe distribuite uniform, fără a se analiza nivelul real al nevoilor fiecărei gospodării. „Este injust să acorzi tuturor aceeași sumă de bani, fără a ține seama de venituri și consum”, a mai precizat acesta. În opinia sa, orice formă de sprijin trebuie să se bazeze pe criterii de transparență și să nu transfere presiunea financiară asupra companiilor sau a consumatorilor care își achită facturile la preț întreg.
Soluția propusă de experți rămâne consolidarea mecanismelor de protecție deja aflate în vigoare. Dumitru Chisăliță avertizează că fragmentarea programelor de asistență poate duce la risipă și la o comunicare deficitară cu publicul. „Nu este echitabil ca populația sau firmele care își plătesc integral facturile să suporte, prin tarife mai mari, cheltuielile generate de un ajutor prost gândit”, afirmă acesta. Potrivit acestuia, măsura actuală „riscă să devină doar un exercițiu de imagine” într-un moment în care este nevoie de strategii sustenabile pentru consumatorii vulnerabili.